Mesajul ministrului Ioan Deneș la „Forumul pentru siguranța alimentară și securitatea resurselor de apă”

Ministrul apelor și pădurilor, Ioan Deneș, a participat, joi, la „Forumul pentru siguranța alimentară și securitatea resurselor de apă”, organizat de Ambasada Statelor Unite ale Americii în București, în colaborare cu Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), la Centrul Expozițional Romexpo, în cadrul Târgului Comercial IndAgra.
Printre participanții la întâlnire s-au numărat E.S. dl. Hans Klemm, ambasadorul SUA în România, Mihai Daraban, președinte al CCIR, Petre Daea, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Greg O’Connor, Consilier Comercial pentru Europa de Sud-Est, Ambasada SUA în România, Dănuț Pale, vice-președinte al Comisiei Parlamentare pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii Specifice din Camera Deputaților, Nicoleta Pauliuc, vice-președinte al Comisiei Parlamentare pentru Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională din Senat, Parlamentul României.

Vă prezentăm, mai jos, alocuțiunea demnitarului.

„Excelența Voastră domnule ambasador,
Stimate domnule ministru,
Stimate doamne și stimați domni,

Sunt onorat pentru că astăzi am fost invitat să particip la acest forum în care se dezbate o problematică atât de importantă,eveniment care are loc în cadrul celei de-a douăzecișitreia ediții a Târgului Indagra.
Tema este cu atât mai importantă cu cât, în contextul schimbărilor climatice care sunt din ce în ce mai evidente, România a suferit pierderi mai mari de la an la an din cauza efectelor încălzirii globale. Inclusiv în acest an, căderile masive de apă au cauzat pagube mari, atât gospodăriilor, cât și terenurilor agricole. În această conjunctură climatologică, managementul și securitatea resurselor de apă au devenit priorități absolute pentru autorități, cu scopul protejării vieții de zi cu zi a milioane de oameni.
Sunt convins că o întrunire la un asemenea nivel nu se va rezuma doar la declarații protocolare, ci diversitatea opiniilor valoroase care vor fi exprimate aici va constitui un punct de plecare pentru dezvoltarea unui subiect atât de important: apa.
Apa este un element esenţial nu doar pentru susținerea vieţii, ci şi pentru dezvoltarea economică şi socială a omenirii. Avem nevoie de apă pentru a supravieţui, dar şi pentru a construi o societate prosperă. Privită ca un dar al naturii, al Divinității dacă doriți, apa a devenit una dintre problemele nu doar globale, ci și acute, ale omenirii. Creşterea accelerată a populaţiei, urbanizarea, industrializarea şi satisfacerea nivelului de civilizație sunt elemente care au dus la apariția unui deficit progresiv şi sever al resurselor de apă. La toate acestea se grefează şi schimbările climatice care, realitatea ne arată, afectează mai ales zonele care se confruntă deja cu un deficit de apă.
Pe de altă parte, poluarea apelor – cauzată de lipsa infrastructurii de colectare şi epurare a apelor uzate, dar și de venalitatea, inconștiența și nepăsarea unora dintre noi – a dus la reducerea utilizării apelor de suprafață, precum şi la deteriorarea ecosistemelor acvatice.
Inundaţiile produse în numeroase ţări în ultimii 10-15 ani şi consecinţele lor au condus, pe fondul unei creşteri a responsabilităţii sociale, la o nouă abordare, aceea de management al riscului la inundaţii. Noua arhitectură operațională presupune conştientizarea şi implicarea comunităţilor în evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi reducerea pagubelor materiale, inclusiv a pagubelor produse terenurilor agricole.
În altă ordine de idei, trebuie să recunoaștem faptul că România încă are probleme legate de poluarea apelor şi a solurilor cu nitriţi şi nitraţi, iar motivul principal este gestionarea defectuoasă a gunoiului de grajd. În acest sens, Ministerul Apelor și Pădurilor, cu sprijinul Băncii Mondiale, a lansat proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți. Acesta este singurul proiect care finanţează implementarea Directivei Nitraţi a Uniunii Europene în comunităţile rurale din România. Acest demers aduce importante beneficii, atât de mediu, cât și socio-economice, având în vedere faptul că sprijină investiţii concentrate, cu precădere, în localități situate în Zone Vulnerabile la Nitraţi, în zece bazine hidrografice.
Începând cu finalul acestui an, se vor înființa trei centre macro-regionale de transfer de cunoștințe, pentru a răspunde fermierilor la întrebări legate de regulile de stocare și împrăștiere a gunoiului de grajd. În paralel, vom instrui peste 6.000 de fermieri, activități care vor fi derulate cu ajutorul altor fermieri, chiar la ferme.
De asemenea, prin proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți vor fi finanțate aproximativ o sută de noi platforme comunale de gestionare a gunoiului de grajd și stații de compostare a acestuia. Obiectivele vor fi construite în comunitățile care cresc minimum 500 UVM(unități vită mare), în ferme mici și mijlocii. Proiectul va începe în primavara anului viitor și va fi finanțat, gradual, până în 2021. În acest fel, micii fermieri din comunitățile în care vor exista platforme pentru gestionarea gunoiului de grajd nu vor mai avea obligația să-și construiască platforme individuale de stocare și pot îndeplini condiția impusă pentru obținerea subvenției acordată de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, precum și sprijinul acordat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.
Obligativitatea de a dovedi capacitatea de stocare a gunoiului de grajd constituie, încă din 2015, una dintre condițiile necesare pentru acordarea subvențiilor în agricultură pentru toți fermierii care dețin animale, indiferent de tipul de subvenție solicitat.
Până în prezent, au fost primite 82 de studii de fezabilitate pentru construirea platformelor și stațiilor destinate gunoiului de grajd, iar pentru 36 s-a aprobat deja finanțare și vor fi scoase la licitație în 2019.
După cum se poate vedea, Ministerul Apelor și Pădurilor acordă o atenție deosebită întegului concept de securitate a resurselor de apă, plecând de la identificarea potențialelor pericole din România care pot duce la degradarea calității acesteia, până la sprijinirea fermierilor, astfel încât nitriţii şi nitraţii rezultați în urma activității agricole să nu mai afecteze pânza freatică.
Închei prin a vă multumi că ați ales o temă atât de interesantă pentru acest forum și urez succes în continuare organizatorilor și participanților!”

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*