GecNera, despre termocentrala de la Kostolac din Serbia: „Este greu de crezut că praful de cenuşă nu va ajunge în România”

Grupul Ecologic de Colaborare Nera a participat în data de 31 august la informarea publică organizată la Oravița de ministerele mediului din România şi Serbia, şi autorităţi din structura acestora, privind impactul transfrontalier de mediu a executării unei unități noi B 3 la Centrala termoelectrică Kostolac B – Republica Serbia.

Informarea a avut loc în baza Convenţiei Internaţionale de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier.

Potrivit unui comunicat de presă, a fost o dezbatere pe un studiu de impact unde nu au putut fi identificate elementele negative ale impactului de mediu si informaţii concrete ale impactulului transfrontalier negativ asupra localităţilor de pe raza comunelor Pojejena şi Socol situate la 15-20 km (în linie dreaptă) de termocentrala de la Kostalac.

„Este greu de crezut că praful de cenuşă nu va ajunge în România având în vedere slaba calitate a carbunelui din cariera de suprafata din apropiere care va evacua în atmosferă cantităţi foarte mari de cenuşă, iar aceasta, ajutată de vânt, ar putea polua şi localităţi de pe teritoriul Romaniei aflate la distanţa de 40-50 km de termocentrala de la Kostalac”, se arată în comunicatul GECNERA.

Aceștia mai spun că studiul privind termocentrala de la Kostalac seamnă leit cu cele din Romania: „activitate comercială a consultanţilor făcută în folosul titularului de invnestiţie şi pentru a „aburi” autorităţile direct responsabile (uneori chiar cointeresate) şi populaţia locală care în final „plăteşte” factura poluării”.

„Acest gen de studii de impact sunt greu de acceptat ca o dovadă a lipsei impactului negativ. Consultanţii trebuie să înţeleagă că studiul de impact este un instrument de comunicare , nu cu cei din sală care au o educaţie de mediu superioară, ci cu populaţia locală. Nu am găsit niciunde o concluzie concretă simplă de genul ANUAL VÂNTUL CU INTENSITATEA DE …..KM/ORĂ PE DIRECŢIA KOSTALAC – BAZIAŞ, CARE POATE TRANSPORTA TRANSFRONTALIER PRAF DE CENUŞĂ, AR PUTEA SĂ SE PRODUCĂ CU O FRECVENŢA DE…./AN. Acest tip de concluzie este uşor adaptabilă la nivelul de înţelegere a populaţiei locale de către noi cei din societatea civilă care suntem în contact permanent cu populaţia”, a spus preşedintele GEC Nera dr.ing. Cornel Popovici Sturza cu ocazia întâlnirii.