Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice ” Gheorghe Ionescu Șișești” vine cu o soluție genială pentru ieșirea din criza alimentară care amenință tot globul și care face presiuni din ce în ce mai mari pe români. Este o soluție de bun simț, o soluție de specialist, logică și confirmată de-a lungul vremii, care a dus la susținerea populației într-un regim crunt de sorginte comunistă. Este vorba de stimularea și încurajarea gospodăriilor agricole țărănești, cele fără de care traiul românilor ar fi fost și mai dur în perioada comunistă, a industrializării forțate. Într-un interviu dat la publicația PS news, Valeriu Tabără a spus un mare adevăr și a dat soluția pentru ca românii să treacă cu bine criza alimentară ce se tot anunță și în același timp va echilibra balanța importurilor de produse alimentare de slabă calitate și în același timp de a tempera prețurile din marile supermarketuri.
Ce spune Valeriu Tabără: ”Agricultura din România nu avea nevoie de niciun model. Nu o spun ca naționalist, ci prin ceea ce aveam, realmente, ca potențial, în România. Nu avem nevoie de alt exemplu deoarece îl avem pe cel mai elocvent: gospodăria țărănească. Deși pare mic, este unul dintre sistemele cele mai integrate: de la găina de ouă și de carne, la porc, vițel, oi, vacă. Nu mai vorbesc despre sectorul pomicol. Într-o gospodărie țărănească găseai tot. Acesta era modelul cel mai sănătos”.
Venind în sprijinul afirmațiilor marelui specialist Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii într-o perioadă destul de tulbure, pot spune că un calcul simplu ne dă dovada înțelepciunii sale.
Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, au vizitat vineri societatea Landbruck SRL din Săhăteni, care investește 16,41 milioane euro într-o fermă de reproducție a suinelor, având o capacitate de 3.000 locuri. Din această sumă, 13,13 milioane euro sunt ajutoare de stat.
O comună mică din Buzău, prin gospodăriile țărănești, poate produce lejer într-un an 3000 de scroafe gestante ce vor aduce cel puțin 10.000 de purceluși, dintre care cel puțin 4000 de scroafe gestante într-un an, ce vor aduce și ele cel puțin 10.000 de purceluși în al doilea an. Și asta, doar într-o comună. În Buzău sunt 87 de localități. Înmulțind, purcelușii lui Marcel Ciolacu 87x 20.000, reiese că în doi ani Buzăul, fără nicio investițe de la Guvern, va scoate pe piață 1.740.000 de purceluși, iar creșterea este în progresie geometrică. Mult mai mult decât investiția de la Săhăteni, care a primit sprijin de la stat 13,13 milioane de euro. Locuitorii din mediul rural și îndeosebi cei plecați în străinătate, care au ajuns la o anumită saturație și au și o bază financiară, se pot apuca imediat de treabă, fără ajutorul dat de stat, ci doar printr-o încurajare dată de Guvern. Prin legi bune, clare și fără interese ascunse. Nu mai spunem că la un calcul simplu, 13 milioane de euro împărțit la 10 mii de țărani ar aduce 1.300 de euro în fiecare gospodărie. Un ajutor nesperat pentru cel puțin zece mii de țărani care ar putea crește câte zece porci în gospodărie care, dacă se înmulțesc, vor scoate un milion de porci în al doilea an. Și asta numai într-un județ. Este un calcul empiric, dar specialiștii din domeniu dau cifre enorm de mari.
Valeriu Tabără a mai subliniat un fapt îngrijorător. Și anume că spațiul agricol din România este afectat de o mare depopulare, în timp ce produsele alimentare se găsesc mult mai greu, la prețuri din ce în ce mai piperate. O politică de stimulare a gospodăriilor țărănești ar rezolva această problemă prin grija și intervenția Guvernului.
”Trag un semnal de alarmă: în spațiul agricol din România este o depopulare cum nu a fost vreodată. Se pierd valori imense în zona rurală. Economia rurală nu funcționează deloc. Agricultura modernă înseamnă și modernizarea spațiului rural. Agricultura modernă nu înseamnă doar exploatații mari. Raportul PIB realizat în cele trei provincii românești : Transilvania, Moldova, Țara Românească, este cu mari diferențe. În Transilvania raportul PIB este de 4:1 în favoarea Transilvaniei deoarece structurile agrare sunt mai mici și mai bine închegate, ceea ce face ca echilibrul să fie mult mai mare, iar capacitatea de a umple spațiul comercial local este mare”, a declarat Valeriu Tabără pentru PS News.