Metoda Hexi Pharma merge brici în agricultură

De vreme ce nu există un laborator autorizat care să determine concentrația unui dezinfectant folosit în sălile de operații din spitale vă imaginați cam ce țepe se trag în agricultură. Substanțele chimice pentru combaterea dăunătorilor, din ce în ce mai scumpe, nu corespund nici pe departe calitativ și de multe ori agricultorii își dau seama că au cumpărat în ambalaje frumos colorate un praf frumos mirositor. Face bine la fluturi și gândaci care se răstesc la plantele împresurate pe un ton din ce în ce mai autoritar. La fel fac și agricultorii care constată că banii lor s-au dus pe apa sâmbetei și buruienile și dăunătorii le râd în nas, după ce au cheltuit zeci de milioane de lei pe erbicidat. Se ceartă cu vânzătorii de astfel de substanțe care, după ce și-au umplut dăsaga de bani dau vina pe soare, pe nor, pe ploaie, dar nicidecum pe calitatea produselor vândute. Nu-i bagă nimeni în seamă și fraieri sunt destui. Instituțiile statului sunt anchilozate și de multe ori fac parte dintr-un sistem atât de corupt încât nu mai este loc de omenie.

Micii fermieri sunt victime sigure

În timp ce marii fermieri au filiera lor sigură de aprovizionare, tinerii care își încep o afacere în agricultură sau bătrânii care gospodăresc o fermă de subzistență în gospodării  sunt păcăliți în fiecare an și parcă nu se lecuiesc. Tânjesc și ei la un erbicid sau un insecticid care să le mai ușureze munca. Dau nas în nas cu șmenarii, comercianți cu acte în regulă, care le oferă cele mai noi oportunități care să le satisfacă doleanțele. Substanțele, frumos ambalate,dau speranțe mari agricultorilor amatori care se lipsesc de economiii în speranța unui sprijin nesperat. Și aici ne referim la munca brută, o mare problemă în mediul rural într-un sistem de asistațisociali. Rămași fără economii și  cu plantele invadate de ierburi și dăunători victimele sistemului Hexi Pharma din agricultură apelează pe la cârciumi în speranța găsirii unor tineri care să-și calce pe suflet și să se înscrie la o partidă de prășit. Și așa, an de an, milioane și milioane de lei intră din bugetul fiecărei familii de țărani în buzunarele largi ale șmenarilor de substanțe pentru combaterea dăunătorilor în agricultură. Nu există instituții ale statului cu atribuții de control în acest domeniu. Cele care ar trebui să facă acest lucru sunt artizanii acestei afaceri și scot milioane de euro anual din această afacere.

O agricultură ecologică

Partea bună a acestei afaceri o reprezintă faptul că micii fermieri țepuiți de acești șmenari scot pe piață produse ecologice. Erbicidele și insecticidele contrafăcute nu au nicio influență asupra plantelor astfel încât, cu sau fără ele, plantele se dezvoltă în cel mai ecologic mod.Cei antrenați în astfel de afaceri, șefi de direcții agricole, de instituții de control, reprezentanți ai autorităților publice locale își văd de afaceri în timp ce țăranii se vaită că recolta lor este concurată de produse de import aduse grație tot acestor țepari contra unui comision consistent. Și ne mai mirăm de ce agricultura din țara noastră este pe chituci! Din cauza lor, a sistemului mafiot pe care l-au creat acești funcționari plătiți din bani publici pentru a veghea la respectarea legilor.

Revenim cu cazuri concrete !