Sub paravanul „schimbărilor climatice” nu se pot ascunde ilegalități: Proiectele verzi trebuie să respecte legea, nu să aducă noi sancțiuni României
De la „salvarea planetei” la încălcarea directivelor europene este doar un pas de birocrație iresponsabilă. În calitate de specialist/expert tehnic judiciar în inginerie sanitară și protecția mediului, am fost direct implicată în demontarea unor proiecte locale promovate cu mult marketing climatic, dar complet lipsite de fundament legal și tehnic. Un exemplu flagrant în acest sens a fost așa-numitul proiect „pilot” al canalului de irigații cu ape uzate din cadrul ansamblului Iazul Morilor. Această inițiativă profund neconformă – care propunea filtrarea sumară prin stuf a unor ape ce pot conține poluanți periculoși – a fost oprită definitiv în instanță odată cu pronunțarea sentinței definitive din Dosarul nr. 1734/114/2025. Prin anularea Contractului Climatic M100 propus la Buzău, Justiția nu doar că a restabilit legalitatea tehnică, dar a salvat, de fapt, România de la iminente și drastice sancțiuni financiare europene.
Din păcate, acest caz nu este izolat. Asistăm la o tendință periculoasă la nivel național în care concepte nobil formulate precum „economia circulară” sau „atenuarea schimbărilor climatice” sunt folosite drept paravan politic pentru inițiative care sfidează legislația de mediu și directivele europene fundamentale.
Folosirea iresponsabilă a apelor uzate neconforme în agricultură sau pe canale de irigații urbane aduce riscuri severe de biosecuritate și sănătate publică, ocolind standardele europene riguroase de reutilizare a apei.
România nu își mai permite experimente tehnice și administrative ilegale. Țara noastră se află deja într-o criză profundă de conformare, fiind vizată direct de proceduri dure de infringement și procese active la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Nu putem pretinde că inovăm ecologic prin proiecte de fațadă, în timp ce marile sisteme de utilități publice încalcă flagrant dreptul comunitar, expunându-ne la amenzi istorice de sute de milioane de euro.
Situația critică a României pe axa de mediu este demonstrată indubitabil de procedurile și dosarele grele de pe rolul Curții de la Luxemburg, pe care orice specialist sau cetățean le poate verifica direct în baza de date oficială InfoCuria:
– Tratarea apelor uzate urbane (Directiva 91/271/CEE) – Cauza C-668/25 (Comisia Europeană / România): Acțiunea introdusă oficial la CJUE la data de 10 octombrie 2025 în urma procedurii de infringement INFR(2018)2109. Concluziile oficiale expun un eșec tehnic sistemic major: 150 de aglomerări urbane nu dețin sisteme conforme de colectare, în 154 de aglomerări apele uzate nu sunt supuse unei epurări corespunzătoare înainte de evacuare în zone sensibile, iar în alte 155 de aglomerări nu se asigură o tratare mai riguroasă. Termenele legale au expirat încă din 31 decembrie 2015. Improvizațiile locale care folosesc impropriu sau ilegal apele uzate sub masca unor proiecte „pilot”, precum cel de la Iazul Morilor, adâncesc direct răspunderea statului român în cadrul acestui dosar european activ.
– Depozitele ilegale de deșeuri (Directiva 1999/31/CE) – Cauza C-389/26 (Comisia Europeană v. România): Acțiune oficială de infringement introdusă pe rolul CJUE la data de 23 aprilie 2026. Executivul european solicită penalități financiare pentru eșecul statului român de a închide și reabilita un număr de nouă depozite neconforme de deșeuri care funcționează ilegal. Acest dosar grav vine în continuarea istoricei cauze de condamnare C-109/22 (decembrie 2023), prin care România fusese deja obligată la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro și a unor penalități zilnice.
Este o contradicție strigătoare la cer să aprobi bugete și „contracte climatice” ambițioase pe hârtie, în timp ce pe teren proiectele propuse încalcă direct normele tehnice elementare de gospodărire a apelor și protecție a mediului. Protecția mediului nu se face prin sloganuri și nici prin forțarea legii de către decidenți politici care ignoră expertiza tehnică de specialitate.
Orice proiect care pretinde că susține tranziția verde, dar care fentează avizele obligatorii sau standardele inginerești, nu face altceva decât să adâncească starea de infringement în care ne aflăm.
În ingineria sanitară, legile fizicii și normele de protecție a ecosistemelor nu se negociază la masa politică. Revista Verde a tras mereu semnale de alarmă cu vigilență cu privire la derapajele de mediu, iar mesajul meu ca specialist este ferm: stopați finanțarea fanteziilor climatice care încalcă legea! România trebuie să se concentreze urgent pe conformarea reală cu directivele europene, pe epurarea corectă a apelor și pe gestionarea legală a deșeurilor.
Altfel, „nota de plată” sub formă de sancțiuni financiare de la CJUE va fi achitată direct din buzunarele cetățenilor, în timp ce mediul va rămâne la fel de poluat.
Crăiță Haritina
Specialist/Expert Tehnic Judiciar – Inginerie Sanitară și Protecția Mediului