Ţinutul Buzăului…farmec şi pitoresc inedit

Extras din Ghidul turistic editat de Consiliul Judeţean Buzău – Biroul de Promovare Dezvoltare a Turismului şi Agroturismului 

În distribuţia vegetaţiei şi a faunei a intervenit omul prin defrişări, practicarea abuzivă a vânatului şi pescuitului, acţiunile lui având ca drept consecinţă schimbarea peisajului natural pe mari suprafeţe şi împuţinarea numărului de indivizi din anumite specii sau dispariţia acestora. Această situaţie a impus punerea sub ocrotire a anumitor zone, specii de plante şi animale.

Pădurea Milea-Viforâta – este situată pe partea sudică a muntelui Viforâta din Penteleu. Este o rezervaţie forestieră şi zoologică întinsă pe circa 165 ha, formată din brazi şi molizi seculari, cu talie foarte mare ( peste 40-50 m înălţime şi diametru 0,8-1 m ), alături de care vieţuiesc exemplare mai tinere. Valoarea ştiinţifică a rezervaţiei este dată de păstrarea structurii iniţiale. În vecinătatea acestei rezervaţii, în bazinul Brebului, s-a  asigurat o zonă de protejare a cerbilor şi căprioarelor.

Rezervaţia Culmile Siriului – se desfăşoară în sectorul central al m–ţilor Siriului, pe o suprafaţă de 85 ha, având un caracter mixt (geologică, botanică, forestieră, zoologică). În interiorul acestei rezervaţii sunt protejate caprele negre, smârdarul ( bujorul de munte ),roua cerului, bumbăcăriţa.

Pădurea Harţagu – este situată în masivul Podu Calului, între pâraiele Zimbru şi Harţagu. Are o suprafaţă de 191 ha şi este constituită dintr–un amestec de fag şi brad cu arbori de vârstă şi dimensiuni impresionante.

Rezervaţia “ Lacurile – Bisoca” – este situata pe dealul Ungureanului, în nord– vestul satului Bisoca. Are o suprafaţă de 10 ha şi este importantă prin valoarea genofondului arboretelui de pin silvestru. Farmecul rezervaţiei este întregit de prezenţa lacurilor Limpede şi Negru, , formate în doline dezvoltate pe gresii.

Blocurile de calcar de la Bădila – situate pe valea Buzăului, între localităţiile Ruşavăţu şi Bădila. Este o rezervaţie geologică şi paleontologică dezvoltată pe 1 ha unde sunt protejate 40 de fragmente de stâncă, formată din calcare şi conglomerate foarte vechi ( mezozoic).

Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Mici – sunt situaţi în Subcarpaţii Buzăului, în depresiunea Policiori. Este o rezervaţie mixtă (geologică, botanică şi peisagistică) desfăşurată pe o suprafaţă de 25,37 ha. Sunt cei mai importanţi din ţară deoarece au dezvoltare tipică şi sunt în plină activitate. Aceştia  sunt denumiţi de localnici Pâcle sau Fierbători şi au înălţimi ale conurilor ce nu depăşesc 7–8 metri. Apariţia lor este legată de prezenţa unor fisuri prin care gazele naturale se ridică la suprafaţă, antrenând cu ele apa care înmoaie argila, formând mase  noroioase care erup cu intermitenţă, dând naştere unor mici conuri vulcanice. Platourile acestor vulcani sunt fragmentate de organisme torenţiale ce au un aspect de pământuri rele, selenar. La marginea platourilor creşte planta halofilă numită gărdurariţă ( nitraria schoberi), care se află aici la limita vestică a arealului său  (Australia, Asia Centrală).