Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu: „Din ce în ce mai mulți români vor opta pentru autovehicule cât mai puțin poluante”

Ministerul Mediului pregătește un nou model de taxare pe serviciu pentru eliminarea deșeurilor municipale solide. Astfel, românii vor fi taxați pe baza cantității de deșeuri pe care o aruncă în pubela pusă la dispoziție de autoritatea locală prin serviciul de salubritate. Este vorba de sistemului PAYT (Pay-as-you-throw – plăteşte pentru cât arunci) despre care ministrul Mediului Grațiela Gavrilescu a vorbit în exclusivitate pentru Revista Verde. Mai pe scurt: „poluatorul va plăti”. Într-un interviu acordat în exclusivitate Revistei Verde, ministrul Mediului a vorbit și despre colectarea separată a deșeurilor reciclabile. Din păcate, în prezent în țara noastră nu există un instrument economic prin care gospodăriile să fie încurajate să își diminueze cantitatea de deșeuri generate și să separe deșeurile la sursă. „Prin folosirea sistemului cu tarif fix nu există niciun stimul pentru reducerea cantității deșeurilor generate”, spune Grațiela Gavrilescu, care menționează că acest lucru se va schimba în viitorul apropiat. Aceasta a mai dezvăluit că în prezent sunt în procedură contencioasă (la nivelul Curții de Justiție a UE) 3 proceduri de infringement pentru România. Cât despre mult discutata taxă de mediu, ministrul Mediului a mărturisit că se fac eforturi pentru reducerea poluării. „Suntem convinși că din ce în ce mai mulți români vor opta pentru autovehicule cât mai puțin poluante și vor înțelege că este în avantajul lor să colecteze deșeurile selectiv, să protejeze mediul în care trăiesc și resursele naturale”, a spus Grațiela Gavrilescu, care a dezvăluit și câteva dintre proiectele pe care le are instituția pe care o conduce.

Revista Verde: România are termen până la finalul anului 2017 să închidă 101 gropi de gunoi neconforme. Care este situația în acest moment?

Grațiela Gavrilescu: În conformitate cu prevederile Anexei nr. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, Tabelul 5.2 (Depozite neconforme clasa „b” din zona urbană care sistează/încetează depozitarea în perioada 16 iulie 2009 – 16 iulie 2017),101 depozite neconforme de deșeuri municipale trebuiau să-și sisteze activitatea de depozitare în mod etapizat, în perioada 16 iulie 2009 – 16 iulie 2017. Până în prezent, 63 de depozite municipale au fost închise și recepționate în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, celelalte 38 de depozite fiind în diverse faze de închidere. Trebuie precizat că toate cele 101 depozite municipale au sistat activitatea de depozitare.

Revista Verde: Credeți că vom reuși să colectăm deșeurile selectiv? Aveți proiecte în dezvoltare acum?

Grațiela Gavrilescu: Cadrul legislativ privind managementul deşeurilor (Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare) a stabilit clar responsabilităţile factorilor implicaţi în managementul deșeurilor provenite de la populație, în mod deosebit ale autorităţilor publice locale, care au obligaţia implementării şi asigurării funcţionării sistemului integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul fiecărei localităţi, prin organizarea colectării selective a deşeurilor, transportul, neutralizarea, valorificarea, incinerarea şi depozitare finală a acestora. Colectarea şi transportul deşeurilor municipale trebuie realizate, direct, prin intermediul serviciilor de specialitate din cadrul Consiliilor Locale sau, indirect, prin cedarea acestei responsabilităţi, pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare. Fondurile Structurale finanțează Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor care cuprind toate activităţile de management cu privire la deșeuri, respectiv: segregare la sursă, colectare, transport, transfer, sortare şi reciclare, compostare, tratare mecanobiologică şi depozitare^. Proiectele acopera zonele urbane şi rurale, la nivel judeţean.

În ceea ce privește rata de colectare separată a deșeurilor reciclabile o estimare efectuată de către Ministerul Mediului, prin instituțiile din subordine, arată că aceasta este de aproximativ 6%.

În prezent, în România, nu există un instrument economic prin care gospodăriile să fie încurajate să își diminueze cantitatea de deșeuri generate și să separe deșeurile la sursă. Metoda aplicată se rezumă la plata serviciului de eliminare a deșeurilor municipale solide prin sistemul cu tarif fix sau taxele municipale. Toți utilizatorii plătesc aceleași tarife sau taxe municipale, indiferent cât deșeu prezintă pentru ridicare. Prin folosirea sistemului cu tarif fix nu există niciun stimul pentru reducerea cantității deșeurilor generate. Prin promovarea sistemului PAYT (Pay-as-you-throw – plăteşte pentru cât arunci) se va introduce un model de taxare pe serviciu pentru eliminarea deșeurilor municipale solide, în care utilizatorii sunt taxați pe baza cantității de deșeuri pe care o aruncă în pubela pusă la dispoziție de autoritatea locală prin serviciul de salubritate.

Acest instrument se bazează pe două politicii de mediu: principiul „poluatorul plătește” și principiul „responsabilității comune„.

Metoda de implementare va fi descrisă printr-o normă legală și va include detalii tehnice aferente tuturor situațiilor specifice tării noastre, în vederea unei implementări optime. De asemenea, implementarea acestui sistem va fi însotită de campanii de informare publică pentru responsabilizarea tututor factorilor implicați.

Revista Verde: Ce proceduri de infringement are România în acest moment?

Grațiela Gavrilescu: În prezent sunt în procedură contencioasă (la nivelul Curții de Justiție a UE) 3 proceduri de infringement:

1. Neîndeplinirea obligațiilor având ca obiect greșita aplicare a prevederilor Directivei 2008/98/CE privind deșeurile –neadoptarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor
2. Aplicarea necorespunzătoare a dispoziţiilor art. 13, și lit. b) a art. 14 din Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri – neînchiderea a 68 de depozite de deșeuri (municipale și industriale) care și-au sistat activitatea de depozitare până la 16 iulie 2009
3. Neadoptarea măsurilor adecvate pentru a preveni ridicarea de praf de pe suprafața iazului Boșneag – extindere – România nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 4 și al articolului 13 alineatul (2) din Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive (responsabil pentru adoptarea măsurilor necesare conformării-Ministerul Economiei)

• In procedură pre-contencioasă – 10 proceduri de infringement din care 7 în faza de punere în întârziere și 3 în faza de aviz motivat:

• Etapa punere în întârziere/punere în întârziere suplimentară

1. Netranspunerea Directivei 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
2. Aplicarea necorespunzătoare a Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de dimensiuni mari şi a Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la UE
3. Încălcarea sistematică a Directivei 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, a Articolului 4(3) din Tratatul privind Uniunea Europeană și a Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună floră sălbatică în procesul de autorizare a microhidrocentralelor din România (responsabili-Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor)
4. Netranspunerea conformă și nepunerea în aplicare a prevederilor Directivei 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive –prin aprobarea și publicarea în Monitorul Oficial al României nr. 377/19.05.2017 a Ordinului viceprim-ministrului, ministrului mediului nr. 739/2017 privind aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care nu se supun autorizării de mediu conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, au fost create premisele clasării acestei cauze.
5. Incorecta aplicare a prevederilor Directivelor 2006/66/CE (privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori) și 2008/98/CE (privind deșeurile) și a Deciziei Comisiei 2011/753/UE de stabilire a normelor și a metodelor de calcul pentru verificarea respectării obiectivelor fixate la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2008/98/CE (nerespectarea obligațiilor de raportare) –prin transmiterea rapoartelor solicitate in scrisoare la Comisie, respective la EUROSTAT, in data de 18 septembrie a.c.,au fost create premisele clasării acestei cauze.
6. Incorecta aplicare a prevederilor Directivelor 2008/50/CE (privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa) și 2004/107/CE (privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător) precum și a Deciziei de punere în aplicare 2011/850/UE a Comisiei de stabilire a normelor pentru Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE în ceea ce privește schimbul reciproc de informații și raportarea privind calitatea aerului înconjurător, care precizează conținutul și formatul datelor care trebuie raportate Comisiei în temeiul articolului 27 alineatul (1) din Directiva 2008/50/CE și al articolului 5 alineatul (4) din Directiva 2004/107/CE
7. Aplicarea incorectă a Directivei 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental

• Etapa aviz motivat/aviz motivat suplimentar

• Depășirea valorilor limită pentru PM_10, în mai multe zone și aglomerări nefiind îndeplinite obligațiile în temeiul art. 5(1) din Directiva 1999/30/CE privind valorile limită pentru bioxidul de sulf, bioxidul de azot și oxizilor de azot, particule si plumb în aerul ambiant

• Netranspunerea Directivei 2014/99/UE de modificare, în scopul adaptării la progresele tehnice, a Directivei 2009/126/CE privind etapa a II-a de recuperare a vaporilor de benzină în timpul alimentării autovehiculelor la stațiile de benzină

• Netranspunerea Directivei (UE) 2015/720 a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2015 de modificare a Directivei 94/62/CE în ceea ce privește reducerea consumului de pungi de transport de plastic subțire

Revista Verde: Credeți că taxa de mediu va rezolva problema calității aerului?

Grațiela Gavrilescu: Ceea ce dorim, prin toate demersurile noastre, este să conștientizăm că poluarea – și nu doar a aerului, ci poluarea de orice natură – ne afectează sănătatea. Este și motivul pentru care insistăm atât de mult pentru urgentarea colectării selective a deșeurilor ori pe înnoirea parcului auto- și, iată ce succes au avut, în acest an, programele Rabla și Rabla Plus! Iar faptul că, în marile aglomerări urbane, municipalitățile se orientează către transportul public puțin poluant este, iarăși, un semnal foarte bun!  Cu siguranță, vom stimula, și în continuare, astfel de programe și suntem convinși că din ce în ce mai mulți români vor opta pentru autovehicule cât mai puțin poluante și vor înțelege că este în avantajul lor să colecteze deșeurile selectiv, să protejeze mediul în care trăiesc și resursele naturale.

Revista Verde: Ce proiecte proiecte aveți pentru perioada următoare?

Grațiela Gavrilescu: Pentru perioada următoare, în limita fondurilor disponibile în bugetul de venituri şi cheltuieli al Fondului pentru mediu, Ministerul Mediului, prin Administrația Fondului pentru Mediu, îşi propune continuarea programelor de succes aflate în derulare (ex. Casa Verde, Rabla, Rabla Plus, Staţii reîncărcare), precum şi lansarea unor programe care nu au mai beneficiat de susţinere din Fondul pentru mediu în ultimii ani (ex. gestionarea deşeurilor, conştientizarea publicului cu privire la colectarea selectivă).

Totodată, Ministerul Mediului are în derulare mai multe proiecte cu finanțare externă, care vor continua și în anul 2018.

Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA)

Prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), Ministerul Mediului derulează proiectul ”Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de a implementa politica în domeniul managementului deșeurilor și al siturilor contaminate – C.A.D.S.” (SIPOCA 21), cu un buget de 16.126.845,90 lei. Prin acest proiect vor fi elaborate:

• documentele de planificare prevăzute prin Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, ce vor fi transpuse în legislația națională specifică,

• Metodologii privind investigarea și evaluarea poluării, respectiv remedierea solului și subsolului,

• documentele necesare pentru punerea în aplicare a regulilor și a surselor de finanțare stabilite/identificate pentru aplicarea principiului ,,poluatorul plătește”,

• Ghiduri de bune practici pentru autoritățile publice locale care vor viza: prevenirea generării deșeurilor, colectarea și reciclarea deșeurilor, tratarea și eliminarea deșeurilor, gestionarea și modul de introducere a datelor.

Tot cu finanțare prin POCA se derulează proiectul „Implementarea și dezvoltarea de sisteme și standarde comune pentru optimizarea proceselor decizionale în domeniul mediului” (SIPOCA 58), cu o valoare totală de 10.254.987,26 lei. Prin proiect vor fi elaborate, revizuite și implementate proceduri unitare pentru managementul calității în conformitate cu SR EN ISO 9001:2015 la nivelul departamentelor din cadrul Ministerului Mediului și al structurilor aflate în subordinea și sub autoritatea sa, respectiv Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), Administrația Națională de Meteorologie (ANM), Garda Națională de Mediu (GNM) și va fi implementat CAF ca instrument al managementului calității complementar cu SR EN ISO 9001:2015.

Un al treilea proiect POCA aflat în implementare, care va continua în 2018, este proiectul Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA). După cum reiese și din titlu, prin proiect vor fi elaborate ghiduri metodologice privind Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIA), necesare autorităților de mediu în derularea procedurii de evaluare EIA și a conținutului Raportului de Impact asupra Mediului (RIM).

În parteneriat cu Institutul Național de Cercetări Economice ”Costin C. Kirițescu” în 2018 se va finaliza proiectul ”Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de a implementa politica în domeniul biodiversității” (SIPOCA 22). Prin acest proiect vor fi elaborate sisteme și standarde care să optimizeze procesul de politici publice în domeniul protecției biodiversității. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 18.444.481,71 lei, din care 15.499.266,87 lei nerambursabili.

Rezultatele proiectului constau în:

• elaborarea unui Studiu care va defini, clasifica, inventaria și va permite prioritizarea investițiilor de refacere a ecosistemelor degradate;

• realizarea unei baze de date GIS a ecosistemelor degradate și a unei proceduri de monitorizare a acesteia;

• elaborarea unei Metodologii de evaluare a planurilor de management pentru ariile naturale protejate și a unui Ghid de elaborare a planurilor de management.

Programul LIFE

Ministerul Mediului îndeplinește în România rolul de Punct Național de Contact pentru Programul LIFE și gestionează în mod direct proiectul LIFE 14CAP Creșterea capacității instituționale la nivelul MM, finanțat prin Direcția Generală Mediu – Programul LIFE, de la nivelul Comisiei Europene. Proiectul, cu un buget total de 401.550 Euro (din care 333.468 Euro contribuția UE și 68.082 Euro cofinanțare de la bugetul de stat) vizează creșterea numărului de aplicații LIFE depuse de posibili beneficiari din România, aplicații care să contribuie la protejarea și îmbunătățirea calității mediului și la oprirea și inversarea tendinței de declin al biodiversității, inclusiv prin sprijinirea rețelei Natura 2000 și abordarea degradării ecosistemelor.

Un alt proiect important este ”GPPbest – Schimb de bune practici și instrumente strategice pentru achizițiile publice ecologice”[LIFE14 GIE/IT/000812], finanțat prin Programul LIFE, axa “Guvernanță și informare”. Prin participarea la acest proiect, corelat cu cadrul legislativ național în vigoare aferent achizițiilor verzi, respectiv Legea nr. 69/2016 privind achizițiile publice verzi, ne propunem să încurajăm achizițiile publice ecologice (A.P.E.) datorită impactului pozitiv pe care acestea îl pot avea asupra dezvoltării și aplicării tehnologiilor curate și prietenoase cu mediul, accelerând tranziția la economia circulară, cu emisii reduse de carbon.

Mecanismul Financiar SEE (Granturi SEE 2009 – 2014, respectiv 2014 – 2021)

Ministerul Mediului este Operator de Program pentru Granturile SEE 2009 – 2014 respectiv 2014 – 2021. În prezent, finalizăm proiectele din perioada 2009 – 2014 din domeniile RO02 – Biodiversitate și Servicii ale Ecosistemelor, RO04 – Reducerea Substanțelor Periculoase și RO07 – Adaptarea la Schimbări Climatice.

Pentru următorul exercițiu bugetar, 2014 – 2021, Ministerul Mediului va asigura gestionarea grantului acordat prin Mecanismul financiar SEE pentru două arii de program din cadrul Sectorului Prioritar 3 – ”Mediu, energie, schimbări climatice și emisii scăzute de carbon”, respectiv: RO11 – Mediu și ecosisteme; RO13 – Reducerea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.