Pasul Prislop (Maramureș) – trecătoarea cea mai înaltă din Carpații Orientali

Pasul Prislop din Maramureș este trecătoarea cea mai înaltă din Carpații Orientali, fiind situat pe DN18 la 1416 m altitudine și, care face legătura dintre Depresiunea Maramureș situată spre vest-nord-vest și valea Bistriței Aurii (Moldova) situată spre est-sud-est.
Trecătoarea este situată între Munții Rodnei  și Munții Maramureșului , pe culmea dintre Preluca Tătarilor și vârful Stiol (1611 m), între orașul Borșa aflat la vest și satul Șesuri din comuna Cârlibaba aflată la est. Partea pasului dinspre Maramureș este mai abruptă, trecătoarea continuându-se spre sud cu o pantă mai domoală.
Pasul este în fiecare sfârșit de august în prima duminică dupa Adormirea Maicii Domnului, locul de desfășurare al festivalul interjudețean de folclor „Hora de la Prislop”. Acesta este un eveniment cu tradiție, fiind menționat în documente încă din anul 1738. Interzisă fiind o lungă perioadă (din 1848), a fost reluată în 1968, prin eforturile profesorului de istorie și folcloristului Nicoară Timiș și ale câtorva intelectuali din Borșa.
În Primul Război Mondial, Armata Austro-Ungară a construit în jurul anului 1915 cu prizonierii de război ruși, o cale ferată de legătură între Borșa și Iacobeni, peste trecătoare. În perioada de activitate a liniei, la Prislop a existat un adevărat orășel de barăci iluminat cu ajutorul unor generatoare electrice. Calea ferată a fost însă ulterior abandonată după preluarea administrației regiunii de către Regatul României, dar elementele sale de bază au folosit în perioada interbelică, la construcția căii ferate cu ecartament îngust de pe Vaser.