Haritina Crăiță – Expert Judiciar de Mediu
”Spre deosebire de infringementurile vechi din România (care vizau probleme administrative, precum gropile de gunoi municipale), această nouă procedură vizează pedepsirea penală a persoanelor și companiilor care distrug ecosistemele.
Directiva europeană care stă la baza acestui nou pachet de infringement pe mediu este Directiva (UE) 2024/1203 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal.
Cunoscută la Bruxelles și sub numele de Directiva privind Criminalitatea de Mediu (Environmental Crime Directive – ECD), aceasta înlocuiește vechile reglementări din 2008, cu scopul de a unifica și înăspri pedepsele în toate statele membre.
Ce aduce nou această directivă?
Textul european impune statelor membre obligații clare care au forțat Ministerul Mediului să redacteze noul proiect de lege:
- Lista extinsă a infracțiunilor: Numărul faptelor considerate infracțiuni penale de mediu a crescut de la 9 la 20 de fapte distincte. Sunt incluse acum fapte precum comerțul ilegal cu masă lemnoasă, reciclarea ilegală a navelor sau poluarea gravă provocată de navele maritime.
- Incriminarea ecocidului: Directiva introduce conceptul de „infracțiuni calificate”. Acestea sunt fapte comise cu intenție sau din neglijență gravă care distrug un întreg ecosistem (cum ar fi incendierile masive de păduri sau poluarea catastrofală a unui râu).
- Protecția avertizorilor de integritate: Directiva obligă statele să ofere protecție și sprijin legal persoanelor sau organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) care raportează aceste infracțiuni.
- Specializarea autorităților: Se cere înființarea de structuri și magistrați specializați pe infracțiuni de mediu (procurori și judecători dedicați).
De ce a fost activat infringementul?
Toate statele membre aveau obligația legală să transpună această directivă în legislația națională până la data de 21 mai 2026. Pentru că România a depășit acest termen fără să aibă legea adoptată și publicată în Monitorul Oficial, Comisia Europeană a declanșat automat procedura de sancționare.
Pentru a opri procedura de infringement și a evita amenzile de la Curtea de Justiție a UE, România trebuie să parcurgă urgent următorii pași tehnici și legislativi:
1. Adoptarea proiectului de lege în Parlament
Guvernul trebuie să înainteze de urgență textul de lege (aflat în dezbatere publică) către Parlament. Ambele camere (Senatul și Camera Deputaților) trebuie să voteze proiectul în procedură de urgență.
2. Promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial
După votul parlamentar, legea trebuie trimisă Președintelui României pentru promulgare și publicată imediat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.
3. Notificarea oficială a Comisiei Europene
Ministerul Mediului trebuie să încarce textul legii adoptate în sistemul informatic al Comisiei Europene (NEM – National Execution Measures), demonstrând transpunerea integrală a Directivei (UE) 2024/1203.
4. Modificarea Codului Penal și a legilor speciale
România trebuie să integreze cele 20 de noi infracțiuni ecologice direct în Codul Penal și în Ordonanța de Urgență privind protecția mediului (OUG 195/2005).
5. Înființarea structurilor specializate de anchetă
Statul are obligația să aloce resurse pentru pregătirea unor procurori, judecători și polițiști specializați exclusiv pe combaterea criminalității de mediu, asigurând totodată bugete pentru expertize tehnice rapide în caz de poluare.
Termenele limită oficiale pentru România
Comisia Europeană a trimis scrisoarea de punere în întârziere pe 15 iulie 2026. Calendarul strict pe care Bucureștiul trebuie să îl respecte este:
- 15 septembrie 2026 (2 luni): Termenul-limită legal pentru ca Guvernul României să trimită un răspuns oficial și argumentat la Bruxelles;
- Faza avizului motivat: Dacă răspunsul din septembrie este nesatisfăcător sau legea nu este gata, Comisia emite un avertisment final (aviz motivat), oferind încă 2 luni pentru conformare României;
- Sesizarea CJUE: Dacă nicio măsură nu este adoptată în aceste ferestre, cazul este trimis direct la Curtea de Justiție a UE”. (Haritina Crăiță – Expert Judiciar de Mediu)