| București, 17.09.2024 – Greenpeace România, împreună cu alte opt organizații, transmit o poziție comună către ANRE după ce modelele de comunități de energie propuse de aceasta nu se aliniază cu directivele europene și nu fac decât să impună noi bariere în dezvoltarea acestor tipuri de proiecte. Organizațiile semnatare indică mai multe probleme grave cu modelele propuse de ANRE pentru comunitățile de energie. Unul dintre modele impune responsabilități financiare de zeci de mii de euro pentru dezechilibrele de rețea, așteptare complet nerezonabilă pentru comunitățile mici. Pe de altă parte, cerința de a vinde energia exclusiv printr-un furnizor adaugă bariere administrative care împiedică partajarea energiei între membrii comunității. Nu în ultimul rând, restrângerea opțiunilor disponibile pentru comunități la doar două modele limitează inițiativele locale și nu ține cont de diversitatea necesară pentru a răspunde în mod adecvat nevoilor și oportunităților specifice fiecărei zone. Per total, modelele propuse de ANRE impun cerințe financiare și administrative exagerate care împiedică dezvoltarea comunităților, în special a celor mici. |
| Greenpeace România împreună cu Bankwatch România, Cooperativa de Energie, Asociația „Între vecini”, Asociația „Agenția pentru Managementul Energiei și Protecția Mediului Brașov” (ABMEE), Asociația „Orașe Energie în România” (OER), Asociația pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului, Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) și Declic denunță această situație, avertizând că, în acești aproape doi ani de când ANRE tot amână crearea unor reglementări adecvate, sistemul energetic național și-a arătat vulnerabilitatea. Poziția comună abordată de organizațiile semnatare poate fi citită integral aici. Nu este pentru prima dată când ANRE pune bețe în roate comunităților de energie din România. De aproape doi ani continuă să întârzie crearea unei reglementări adecvate care să sprijine înființarea unor astfel de proiecte la noi în țară, în ciuda faptului că avem transpusă deja în legislația națională Directiva RED II, care spune, printre altele, că, printre aspectele care necesită reglementări imediat se numără și comunitățile de energie. Asta se întâmpla în 2022. |
| „Vara aceasta, sistemul energetic național a avut dificultăți majore în fața valurilor de căldură extremă, subliniind nevoia urgentă de reziliență energetică locală, pe care comunitățile de energie o oferă. În plus, astfel de proiecte ar fi putut reduce semnificativ costurile ridicate ale energiei pe care România le plătește în prezent. De aceea, cetățenii trebuie să aibă cât mai repede posibilitatea de a-și forma comunități de energie, iar ANRE trebuie să își asume responsabilitatea de a accelera procesul de reglementare, în favoarea cetățenilor” a declarat Andrei Crăciun, coordonator de campanie în cadrul Greenpeace România. |
| „În contextul în care peste 12% din români nu și-au putut încălzi adecvat locuințele în 2023, dezvoltarea unor modele de comunități de energie flexibile și adaptate realităților locale se poate dovedi a fi un element cheie în combaterea sărăciei energetice. Mai mult, ele au beneficii pe mai multe paliere, de la îmbunătățirea eficienței energetice la crearea de locuri de muncă în comunitate, creșterea coeziunii sociale și a participării cetățenilor în tranziția verde.” afirmă Eliza Bârnea, coordonatoare de campanie în cadrul Bankwatch România. |