Expert MEDIU-Haritinia Crăiță
Prin HOTĂRÂRE nr. 100 din 19 ianuarie 2022 a fost transmisă cu titlu gratuit suprafața de 177,7895 ha, fond forestier din grupa I funcțională – vegetația forestieră cu funcții speciale de protecție, subgrupa 1.4.b – păduri constituite în zone verzi în jurul localităților incluse în intravilan, din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în domeniul public al municipiului Buzău.
Conform art 1 alin (2) UAT Buzău avea obligația conform litera (b) și (c)să respecte regimul silvic, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare șisă evidențieze preluarea suprafeței respective în patrimoniul public al municipiului Buzău;
De asemenea conform art 1 alin 2 lit (d)era obligată să asigure elaborarea studiului de fundamentare pentru suprafața de fond forestier încadrată în categoria funcțională 1.4.b – păduri constituite în zone verzi în jurul localităților incluse în intravilan, care a făcut obiectul transmiterii, și să îl depună în vederea avizării la comisia tehnică de avizare pentru silvicultură.
În septembrie 2022 s-a aprobat prin HCLM nr. 181 studiul respectiv prin care s-a schimbat regimul silvic în subgrupa 1.4.a. dar cel mai grav nu s-a ținut cont de faptul că Pădurea Crângul Buzăului este rezervație naturală și astfel prin acel studiu se propune amplasarea de construcții 38 căsuțe, piste de biciclete, alei, iluminat,bănci, etc în toată pădurea fără cartarea zonelor unde crește laleaua galbenă de Crâng și unde sunt stejarii, toate aceste specii fiind protejate prin declararea rezervației naturale „Pădurea Crângul Buzăului” declarat prin HCJ nr. 13/1995.
Ca specialist în domeniul Protecției mediului înainte de a se lua această hotărâre am solicitat să se țină cont de prezența speciilor protejate deoarece studiul aprobat prin HCLM 181 preciza că pădurea nu se suprapune cu nici o arie protejată, deși rezervația naturală este conform definiției din legislația de mediu arie protejată.
Punctul meu de vedere nu a fost prezentat consilierilor locali, mai mult aceștia au fost dezinformați pentru a vota proiectul cum că Pădurea Crângul Buzăului nu este rezervație naturală invocând că HCJ 13/1995 este depășită , picată în “desuetutine” deoarece legislația de mediu în baza căreia s-a dat este abrogată. Acest punct de vedere a fost susținut și de presedintele CJ Buzău prin adrese oficiale.
Ca evaluator de mediu cunosc foarte bine legislația de mediu și știam că legislația în vigoare precizează clar că tot ce a fost declarat anterior rezervație naturală își păstrează acest statut, ca urmare am atacat în Instanța de contencios administrativ și fiscal HCLM 181/2022 proces care se derulează și acum deoarece am câștigat recursul la CA Ploiești(nu mai intru în amănunte).
În paralel prin demersuri la mai multe autorități, inclusiv la autoritatea centrală pentru protecția mediului am făcut demersuri pentru a obține confirmarea a ceea ce mie îmi era foarte clar cunoscând legislația dar autoritatea locală refuza să recunoască, respectiv că trebuie să protejeze ceea ce a fost statuat prin declararea în 1995 a Pădurii Crâng ca rezervație.
Am făcut acest lucru pentru că se intenționa emiterea unei hotărâri a CJ Buzău pentru a-i ridica statutul de rezervație aceste păduri , rămășiță a Codrilor Vlăsiei.
Astfel am primit răspunsul cu nr. DGB/38916/22.12.2023 de la Ministerul Mediului Apelor și Pădurilorîn care este mai mult decât evident că Pădurea Crângul Buzăului, inclusiv cu noul ei amenajament, își păstrează statutul de rezervație naturală de interes județean, CJ Buzău având calitatea doar de administrator și nu de inițiator pentru a-i ridica acest statut.
Autorități locale au tratat cu superficialitate și dispreț mai bine de un an precizările legislative și personal încă duc o luptă practic cu un sistem pentru a proteja ce a mai rămas din Pădurea Crâng unde proprietarul UAT Buzău nu face nimic să o protejeze, taie stejarii iar ulmii bolnavi zac prin toată pădurea.
Împreună cu trei consilieri locali din opoziție am redactat un proiect de hotărâre pentru a se completa Studiul aprobat prin HCLM 181/2020 cu obligațiile regăsite în Decizia finală a etapei de încadrare nr. 23/18.08.2023 emisă de APM Buzău la schimbarea amenajamentului Pădurii Crâng.
Inițial secretarul general al primăriei încălcându-și atribuțiile a refuzat introducerea pe ordinea de zi a ședinței de CLM , dar la a doua încercare acest proiect se regăsește pe ordinea de zi a ședinței ordinare din luna ianuarie 2024 însă cu aviz de legalitate negativ din partea acestuia.
În continuare reprezentanții aparatului propriu al Primăriei continuă să ignore obligațiile legislative de a carta și delimita unde crește laleaua galbenă de crâng și unde sunt stejarii care trebuie protejați în Pădurea Crâng, deși au termen în acest an să facă acest lucru deoarece noul amenajament s-a dat cu această condiționare de către APM Buzău în Decizia nr. 23.
Invocă în continuare că a existat un aviz dat de o Comisie interministerială, dar acel aviz obținut inițial pentru studiul făcut cu lipsa precizărilor că Pădurea Crâng e rezervație naturală de interes județean este al unei comisii pentru silvicultură nu este al departamentului de mediu, știiut fiind că în cadrul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor sunt departamente distincte Pădurile și Mediul. Studiul inițial nu a avut aviz de la autoritatea competentă pentru protecția mediului. Acel aviz nr. 78/18.07.2022 dat de Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură este depășit și practic contrazis de Decizia finală a etapei de încadrare nr. 23/18.08.2023 emisă de APM Buzău la schimbarea amenajamentului Pădurii Crâng și de răspunsul cu nr. DGB/38916/22.12.2023 de la Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor semnat de secretar de stat.
M-am adresat în plan local mai multor autorități. Nimeni nu face nimic să protejeze această pădure, ignoră că ea este rezervație naturală, fără să aibă teamă de rigorile legii.
Nu-mi rămâne decât să apelez la Justiție în continuare cu speranța că aceasta va face ordine și cu speranța că totuși în țara asta nu suntem “un sat fără câini” cum se spune, iar cei responsabili de dezastrul din Crâng și care ignoră legea să plătească.