Performanță managerială de excepție la Direcția Silvică Buzău

Au fost regenerate 178 de hectare de pădure într-un singur an

Direcția Silvică Buzău a avut programate în anul 2021 următoarele lucrări de regenerare a pădurilor în fondul forestier și în terenuri degradate preluate în fondul forestier, după cum ne declară directorul Direcției Silvice Buzău, Constantin Moiseanu:

  • Regenerări: dintr-un total de 116 hectare s-au regenerat 178 de hectare.
  • regenerări naturale 101 ha planificate -162 ha realizate
  • regenerări artificiale 15 ha planificate-16 ha realizate
  • completări 22 ha planificate -22 ha realizate
  • refaceri 4 ha planificate – 4 ha realizate

Pentru realizarea suprafeței de 16 ha de împăduriri integrale și 22 de ha completări s-au folosit un număr de 204 mii de puieți forestieri apți de plantat. Valoarea lucrărilor executate pentru fiecare indicator se prezintă astfel:

-pregătirea solului 6.358 lei, regenerări artificiale 182.658 lei, completări curente 206.437 lei, refacerea culturilor forestiere calamitate 42.459 lei, valoarea puieților utilizați 211.769 lei.

Lucrările de regenerare a pădurilor în fondul forestier și în terenuri degradate preluate în fondul forestier în anul 2021 s-au efectuat pe raza județului Buzău pe suprafața de 178 de ha.

Suprafața de pădure regenerată anul trecut prin implicarea specialiștilor de la Direcția Silvică Buzău corespunde cu suprafața pădurii Crâng de 177 de hectare, preluată de Municipiul Buzău în administrare, ceea ce înseamnă că Direcția Silvică Buzău poate regenera într-un singur an pădurea Crângului cu puieți din pepiniera proprie din Simileasca.

De fapt, cea mai mare bătălie a specialiștilor de la Direcția Silvică Buzău, care a necesitat resurse materiale uriașe și forță de muncă anul trecut, a fost în pădurea Crângului afectată de ciuperca ucigașă, care a afectat ulmul, specie crescută accidental din cauza terenului mlăștinoș, generat de un sistem învechit de colectare a apelor. De fapt, terenul mlăștinos a dus la apariția ulmului care a afectat stejarul, ca mai apoi același teren mlăștinos a determinat extincția ulmului prin apariția acestei ciuperci.

Regenerarea pădurii Crâng de către Primăria Buzău, prin plantarea puieților de stejar, nu se va putea face fără a se studia cauzele care duc la inundarea terenului și fără a se elimina sistemul de colectare a apelor în pădurea Crâng, spun specialiștii. Bălțile create artificial, adevărate focare de infecție pentru vegetația din zonă, trebuie îndepărtate astfel încât stejarul să se poată dezvolta.