105 ani de la înființarea Armatei a 2-a

105 ani de la înființarea Armatei a 2-a

La 18 august 2021, Divizia 2 Infanterie „Getica” sărbătorește 105 ani de la constituirea marilor unităţi ale Armatei Române şi intrarea în războiul pentru împlinirea idealului naţional de reîntregire a neamului românesc. Evenimentul este un prilej de promovare a simbolurilor şi a tradiţiilor militare, cu o înaltă încărcătură emoţională.

În acest context, Divizia 2 Infanterie „Getica”, continuatoarea tradiţiilor de luptă ale Armatei a 2-a române, organizează o serie de activități pentru evocarea faptelor de arme și omagierea sacrificiului suprem al înaintașilor, care au plătit cu sânge pentru renașterea României.

Manifestările au debutat pe meleaguri buzoiene pe 2 august, cu o frumoasă lecție de istorie, în cadrul unui simpozion care a avut loc la Cimitirul Eroilor din localitatea Siriu, județul Buzău. În cadrul activității, participanților le-a fost prezentat drumul Armatei a 2-a Române, înființată odată cu intrarea în război a României de partea Antantei, în 1916, când ostaşul român nu a precupeţit nici un moment să plece la luptă, să apere integritatea şi suveranitatea patriei.

Cuvântul comandantului Diviziei 2 Infanterie „Getica”, general-maior Dragoș-Dumitru Iacob, de deschidere a simpozionului, a fost urmat de prelegeri susținute de specialiști în istorie militară: colonel (r.) prof.univ.dr. Ion Giurcă, colonel (r.) dr. Mircea Tănase, colonel (r.) dr. Mihai Goia.

Eroismul ostașilor români în luptele din Primul Război Mondial a fost evocat și de primarul comunei Siriu, Constantin Dragoș Voicu, Președintele Consiliului Județean Buzău, Petre Emanoil Neagu, Prefectul Județului Buzău, Silviu Iordache, Primarul Municipiului Buzău, Constantin Toma și comandantul Diviziei 2 Infanterie „Getica”, general maior dr. Dragoș-Dumitru Iacob.

Simpozionul a continuat cu un concert susținut de muzica militară a Diviziei 2 Infanterie „Getica”.

Activitățile s-au încheiat cu un ceremonialul militar și religios dedicat aniversării a 105 ani de istorie a Diviziei 2 Infanterie „Getica”, continuatoarea tradițiilor Armatei a 2-a Române, la care au participat  inclusiv elevi pasionați de istoria greu încercată a țării noastre.

Slujba de pomenire a eroilor a fost săvârșită de Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei alături de un sobor de preoți.

Evenimentul a fost un prilej de promovare a simbolurilor şi al tradiţiilor militare, cu o înaltă încărcătură emoţională, iar nobilul gest de a fi alături de noi la această aniversare a constituit o mare bucurie.

***

     Ordinul nr.40 al Marelui Cartier General, din 15 august 1916 constituie actul de naştere al Armatei a 2-a. Acesta prevedea ca începând cu  ziua de 18 august 1916 toate trupele şi serviciile prevăzute prin lucrările „Ipotezei Z” să treacă sub ordinele superioare ale Comandamentului Armatei a 2-a, al cărei cartier general se va găsi instalat, până la terminarea mobilizării, în localul Şcolii de artilerie şi geniu din Bucureşti.

Compunerea de început a Armatei a 2-a însemna Corpurile 2 şi 3 Armată şi Brigada 3 Călăraşi, care întruneau un total de 78 batalioane de infanterie, 12 escadroane de cavalerie şi 71 baterii de artilerie. Prin acelaşi Înalt Decret No 2784 din 14/VIII/1916”, la comanda sa a fost numit  generalul de divizie Alexandru  Averescu (14.08-26.08.1916; 26.09.1916-30.01.1918), cel care avea să se acopere de glorie în luptele de la Mărăşti din vara anului 1916, iar nu peste mult timp va deveni una dintre cele mai populare figuri politice din România.

În august 1916, Armata a 2-a a fost dispusă central în dispozitivul strategic al frontului românesc de pe Carpaţi, participând iniţial la operaţia de acoperire şi apoi, în lunile august-septembrie 1916, la ofensiva din Ardeal, traversând cele trei etape ale acestei prime operaţii.

La jumătatea lunii septembrie 1916, după ce trupele sale atinseseră şi trecuseră la consolidarea aliniamentului Odorheiul Secuiesc, Paloş, Dăişoara, Ticuşu Nou, Noul Român, Cârtişoara, Avrig, ofensiva Armatei a 2-a în Ardeal  s-a încheiat. Prin aducerea pe acest front a Armatei a 9-a germane raportul de forţe a devenit nefavorabil pentru partea română, ceea ce a impus pentru lunile  următoare trecerea la apărare pe întregul aliniament.

La jumătatea lunii septembrie 1916, după ce trupele sale atinseseră şi trecuseră la consolidarea aliniamentului Odorheiul Secuiesc, Paloş, Dăişoara, Ticuşu Nou, Noul Român, Cârtişoara, Avrig, ofensiva Armatei a 2-a în Ardeal s-a încheiat.

În perioada ianuarie-iunie 1917 a avut loc reorganizarea armatei române, operaţie la care a concurat şi Misiunea Militară Franceză, condusă de generalul H. M. Berthelot. Au fost refăcute armatele 1 şi 2, cu un total de 15 divizii de infanterie, 2 de cavalerie, 4 regimente de artilerie grea şi 12 escadrile de aviaţie. Armata a 2-a trecut la refacerea potenţialului militar şi moral al forţelor  concomitent cu menţinerea în dispozitivul de apărare din zona Vrancei a majorităţii marilor sale unităţi şi unităţilor din compunere. Efectivele sale se ridicau la 8 generali, 2648 ofiţeri, 123228 trupă (din care 73675 combatanţi, 42476 necombatanţi şi 7077 disponibili).

La 13 ianuarie 1917, Armata a 2-a avea dispuse marile unităţi astfel: Grupul „Grigorescu” (Divizia 15 Infanterie şi Brigada 7 Mixtă) pe aliniamentul Mânăstirea Caşin, vârful Momâia, grupul rus „Mannerheim” (3 divizii, din care una română) între Momâia şi Şerbeşti şi Grupul „Râmnic” între Şerbeşti şi Oleşeşti, iar în rezervă Divizia 7 Infanterie. Între 13-18 februarie 1917, Armata a 2-a a executat prima sa ofensivă din Moldova, reuşind să respingă inamicul în sectorul Mărăşti şi să stabilizeze frontul pe aliniamentul Şuţiţa, Putna şi Siret.

După cum spune Constantin Kiriţescu, „Armata a 2-a, rămasă pe front în Munţii Oituzului şi ai Vrancei, îşi căuta o linie pe care să îşi fixeze frontul, în luptă atât cu duşmanul pe care-l avea în faţă, cât şi cu asprimea unei ierni grozave. […] Ea va sta în tranşee şase luni de zile, păstrând cu sfinţenie postul de santinelă la porţile Moldovei refugiului, refacerii şi revanşei.”

După şase luni de aşteptare pe poziţii, Armata a 2-a română a fost angajată în marea bătălie de la Mărăşti, între 9 şi 14 iulie 1917. „Rareori o armată s-a găsit într-o înălţare sufletească mai mare ca Armata a 2-a română în preajma bătăliei de la Mărăşti”, avea să scrie mai târziu Constantin Kiriţescu.  La rândul său, generalul Averescu avea să consemneze, în Notiţele sale: „9 VII. În fine, ziua mult aşteptată începe. Zi mare, căci este în joc reputaţiunea armatei, sau cel puţin a valoarei soldatului nostru.[…]  Am însă ferma încredere în succesul trupelor noastre pe frontul armatei mele. Sunt convins că acţiunea care începe azi va fi pentru soldatul nostru un titlu de glorie şi pentru ţară de mândrie. Ne măsurăm, în condiţiuni aproape egale, cu cei mai buni soldaţi din lume. Sunt convins că vom învinge.”

Bilanţul acestei bătălii a fost strălucit. Frontul inamic a fost străpuns pe o lungime de 30 km şi împins pe o adâncime de 20 km, 30 localităţi fiind recucerite de forţele române. În nouă zile de luptă, Armata a 2-a a făcut prizonieri un număr de 23 ofiţeri şi 2746 soldaţi inamici, a capturat 40 de tunuri, 30 de mortiere de tranşee, 22 mitraliere şi mult alt material de război. Cu toate acestea, succesul strategic nu a putut fi exploatat. Parte componentă a imensului front rusesc, armata română a trebuit să-şi oprească ofensiva, datorită gravei defecţiuni a armatei ruse, confruntată cu valul revoluţionar care i-a determinat pe soldaţii acesteia să nu mai lupte. 

La 105 ani de la înfiinţarea Armatei a 2-a, continuatoarea tradiţiilor istorice ale acesteia şi ale Comandamentului 2 Operaţional Întrunit „Mareşal Alexandru Averescu”, Divizia 2 Infanterie „Getica” se prezintă ca o structură militară puternică şi complexă, de maximă importanţă în cadrul Armatei României, având mari responsabilităţi în sistemul de apărare al ţării, în măsură să-şi ducă la îndeplinire importantele misiuni încredinţate pentru apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului român.

BIROUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE