5 IUNIE – ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
În fiecare an, pe 5 iunie, este aniversată Ziua Mondială a Mediului Înconjurător.Marcarea acestei zile reprezintă unul dintre principalele mijloace prin care Organizaţia Naţiunilor Unite încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător şi, în acelaşi timp, să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens. Ziua Mondială a Mediului Înconjurător a fost stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite începând din anul 1972. Acest an a marcat un punct de cotitură în dezvoltarea politicii internaţionale în domeniul mediului, prin organizarea, sub auspiciile ONU, a celei dintâi mari conferinţe privind problemele de mediu. Această conferinţă a avut loc la Stockholm, în Suedia, între 5-16 iunie şi este cunoscută sub numele de Conferinţa de la Stockholm. La 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie care desemnează ziua de 5 iunie ca Ziua Mondială a Mediului Înconjurător şi care îndeamnă guvernele şi organizaţiile să întreprindă în această zi, în întreaga lume, activităţi prin caresă reafirme preocuparea lor pentru conservarea şi îmbunătăţirea mediului. Tot la 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a ONU a adoptat o altă rezoluţie care a dus la crearea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). UNEP este autoritateaglobală de mediu la nivel mondial care stabileşte agenda globală de mediu şi promovează implementarea coerentă a dimensiunii de mediu a dezvoltării durabile în cadrul sistemului ONU. Misiunea UNEP este să ofere o direcţie şi să încurajeze parteneriatul înîngrijirea mediului, informând şi dând posibilitatea naţiunilor şi popoarelor de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii fără a o compromite pe cea a generaţiilor viitoare.În fiecare an, pe data de 5 iunie, în peste 100 de ţări sunt organizate manifestări pentru conştientizarea populaţiei privind problemele de mediu. Fiecare ediție are la bază o temă recomandată de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, temă care pune accentul pe o preocupare deosebit de presantă în ceea ce privește mediul. Tema în acest an propusă este „Restaurarea ecosistemelor”, pentru a aminti valoarea ecosistemelor și a pericolelor cu care se confruntă și pentru a ne concentra prestabilirea relației oamenilor cu natura ținând cont de urgența prevenirii și stopării degradării ecosistemelor la nivel mondial. Ecosistemele reprezintă rețeaua vieții pe Pământ. Un ecosistem cuprinde toate organismele vii și interacțiunile dintre ele într-un loc dat. Restaurarea ecosistemelor înseamnă sprijinul la recuperarea ecosistemelor care au fost degradate sau distruse precum și conservarea ecosistemelor care sunt încă intacte. Această ediție țintește o temă vastă și ne reamintește că și noi, oamenii, facem parte din biosfera acestei planete. Pentru prima oară în istoria omenirii, am ajuns la un stadiu când, oriunde ne ducem pe Pământ, ne putem da seama de impactul antropic. Societatea umană are o ”urmă” imensă pe Pământ, acest impact impune și o responsabilitate sporită, un management conștientizat și activități corelate în domeniul protecției mediului. Facem parte din biosferă și trebuie să ne îndeplinim rolul în condițiile actuale din perspectiva dezvoltării durabile.Ecosistemele sănătoase fac parte din sistemul nostru de susţinere a vieţii, iar biodiversitatea stă la baza sănătăţii și stabilităţii ecosistemelor. Ecosistemele formate dintr-o mare varietate de specii prezintă o probabilitate mai ridicată de a rămâne stabileatunci când se produc unele pierderi sau deteriorări, decât ecosistemele cu funcţii reduse. Fragmentarea ecosistemelor este cauzată de o întreagă serie de factori diferiţi legaţi de schimbările în utilizarea terenurilor printre care se numără extinderea urbană, infrastructurile de transport și intensificarea practicilor agricole sau silvice. Ecosistemele formate dintr-o mare varietate de specii, oferă societăţii o serie de bunuri și servicii valoroase, importante din punct de vedere economic, precum purificarea apei, fertilizarea solului, stocarea carbonului etc. De asemenea, acestea joacă un rol central în combaterea schimbărilor climatice, protejându-ne împotriva inundaţiilor și a altor efecte negative ale modificării condiţiilor meteorologice. De exemplu, pădurile acţionează ca rezervoare de carbon și previn eroziunea solului; zonele umede absorb poluanţii și ameliorează calitatea aprovizionării noastre cu apă dulce. Varietatea vieții pe Pământ reprezinta Biodiversitatea. Această rețea de lucruri vii este însăși țesătura vieții, curățând apa pe care o bem, polenizând plantele, purificând aerul pe care îl respirăm, reglând clima, păstrând solurile noastre fertile, furnizându-ne medicamente și livrând multe dintre materiile prime de bază pentru industrie.Ecosistemele îndeplinesc servicii esențiale de menținere a sistemului nostru de supraviețuire. Totuși sunt supuse unui proces permanent de degradare din cauza presiunii umane. Multe servicii pe care le primim de la natură dispar din cauza pierderii biodiversității. Printre acestea se numără menținerea habitatului, polenizarea, reglarea cantității și a calității apei dulci, formarea solului, reglarea inundațiilor și stocarea carbonului.Pierderea biodiversității cauzează „dispariții în cascadă”, în care pierderea unei specii duce la pierderea altei specii, care la rândul ei duce la pierderea alteia. Atunci când deteriorăm ecosisteme, acestea eliberează carbon în loc să îl stocheze. Aceste efecte accelerează procesul de schimbare climatică. Pădurile sunt o sursă de hrană, fibre, materiale de construcție și resurse genetice care pot fi utilizate în conformitate cu un criteriu de durabilitate. Pierderea biodiversității este o cauză fundamentală pentru conflict și migrație, afectând interese vitale ale tuturor societăților. Când distrugem biodiversitatea, noi distrugem acest ecosistem. Ecosistemele afectate sunt mai fragile și au o capacitate limitată de a face față evenimentelor extreme sau bolilor noi. Pierderea de habitat, supraexploatarea, schimbările climatice, poluarea și speciile alogene invazive contribuie la pierderea biodiversității. Dar cauza principală sunt activitățile umane nesustenabile. Cerința noastră pentru resurse noi cauzează despăduriri, schimbarea modelului de folosință a terenului și distrugerea habitatelor naturale în toată lumea. Ecosistemele bine echilibrate, în schimb, ne protejează împotriva dezastrelor neprevăzute și, dacă le folosim într-un mod durabil, ele oferă multe dintre cele mai bune soluții la provocări urgente. Restaurarea ecologică permite înflorirea speciilor din ecosistem care pot furniza diverse materii prime pentru o utilizare înțeleaptă.Pierderea biodiversității și criza climatică nu sunt doar legate între ele, ci se agravează reciproc. Protejarea biodiversității și restaurarea ecosistemelor sunt mijloace excelente de contracarare a efectelor schimbărilor climatice. Toate acestea contează și la nivel personal. Natura are multe efecte preventive și de refacere asupra sănătății. Contactul cu natura poate reduce stresul și stimula activitatea fizică, având un efect pozitiv asupra dispoziției, concentrării și sănătății, reducând riscurile legate de un stil de viață sedentar. Rapoarte recente ale Convenției privind Biodiversitatea (CBD) și ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) confirmă că ecosistemele sănătoase sunt cheia prevenirii bolilor și că acestea trebuie considerate piloni de bază într-un sistem de sănătate eficient.Adunarea Generală a ONU a proclamat deceniul 2021 – 2031 ”Deceniul ONU privind Restaurarea ecosistemelor” în scopul protecției și renașterii ecosistemelor din întreaga lume fiind o șansă de a preveni schimbările climatice catastrofale. Doar cu ecosisteme sănătoase se pot îmbunătăți mijloacele de trai ale oamenilor, se pot contracara schimbările climatice și se poate opri prăbușirea biodiversității. Ecosistemele refăcute în acest deceniu vor forma mediul înconjurător pentru generațiile actuale și viitoare și vor aduce beneficii pentru oameni și natură.