Mesajul domnului Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor cu ocazia Zilei Dunării

Doamnelor și domnilor,

Stimați invitați,

Dragi colegi,

Îmi revine deosebita onoare să mă adresez dumneavoastră, cu ocazia Zilei Internaționale a Dunării, din postura de ministru al Apelor și Pădurilor, o funcție care îmi conferă vremelnic responsabilitatea să gestionez două componente indispensabile vieții omului: pădurea și apa. Aceste valori de neprețuit le-am primit în bună stare de la înaintașii noștri și avem obligația să le lăsăm la fel, moștenire, urmașilor noștri. Una dintre aceste valori incuantificabile, vatră de civilizație și scut în calea hoardelor cotropitoare, drum fără pulbere și sursă de hrană, inspirație pentru poeți, pictori și compozitori, este Dunărea.

Sloganul de anul acesta stabilit de Comisia Internațională pentru protecția fluviului, ”Fii activ pentru o Dunăre mai sănătoasă”, sună neobișnuit în limba română, dar el încearcă să aducă în prim planul conștiinței publice importanța păstrării apelor fluviului într-o stare cât mai curată, cât mai puțin poluată.

Doamnelor și domnilor,

Dunărea nu este doar un factor de susținere a activității umane care, așa cum știți, a apărut și s-a dezvoltat în bazinul dunărean încă din timpuri imemoriale, ci ea este casa unei lumi văzute și nevăzute care trăiește pe maluri sau în străfunduri, o lume tăcută care exista înainte de apariția Omului, dar care este în pericol să se stingă în timpul și din cauza Omului. De aceea, Omul, de la înălțimea locului pe care-l ocupă pe scara speciilor, are obligația să protejeze acest ecosistem deosebit de fragil. Mai mult decât atât, chiar bunăstarea și sănătatea, viața noastră dacă vreți, depind de calitatea surselor de apă și de aceea este imperios necesar să le protejăm, să le conservăm și să le folosim într-un mod durabil.

Obligația de a păstra curate apele Dunării nu trebuie să revină doar riveranilor din cele zece țări pe care fluviul le străbate, ci tuturor locuitorilor bazinului hidrografic dunărean. Acum o săptămână am efectuat o vizită de lucru în Delta Dunării și, văzând măreția brațelor fluviului, mă gândeam că acea imensă cantitate de apă este de fapt suma sutelor de râuri central și est-europene care se varsă, direct sau indirect, în Dunăre. Acest ”rege al fluviilor europene”, cum a definit Napoleon Dunărea, de-a lungul celor 2.860 de km poate fi oricând victima unei intervenții umane cu efecte care pot fi poluante și dăunătoare ecosistemului ei.

Doamnelor și domnilor,

Un scriitor ceh, Jan Sobotka, spunea că ”Un pod uneşte malurile, dar desparte fluviul”. Păsările, plantele, peștii și alte vietăți acvatice pot suferi nu doar ca urmare a poluării apei, ci și din cauza schimbărilor de mediu provocate de construcțiile hidrotehnice efectuate de om pe cursul fluviului. De aceea, orice intervenție de acest fel trebuie făcută după analiza exhaustivă a potențialilor factori de risc care ar putea să pericliteze viețuitoarele Dunării. Sunt convins că nu vom ști niciodată sută la sută cât de afectat va fi un ecosistem în urma construirii de diguri, baraje, poduri, ecluze, hidrocentrale etc., mai ales constatând faptul că unele efecte negative apar pe termen lung. Specialiști ai domeniului trebuie să ia mereu în calcul aceste aspecte având în vedere că practica arată că unele intervenții ale omului pe cursul fluviului – pe lângă pescuitul ilegal și cel cu mijloace profund distructive(mă refer la pescuitul cu curent electric) – au făcut ca sturionii să ajungă în pragul extincției. De asemenea, numărul scrumbiilor de Dunăre scade de la an la an. Și sunt numai două exemple. De aceea, trebuie să ne conjugăm eforturile astfel încât nevoia de energie, tehnologizarea, transportul fluvial, alte activități umane să nu afecteze calitatea apei sau viața ecosistemelor.

Nu departe de Orșova, la 3 kilometri de locul în care ne aflăm azi, acum 48 de ani, Dunărea avea o insulă de care, probabil, puțini își mai amintesc: Ada Kaleh. Construirea barajului hidrocentralei de la Porțile de Fier în calea fluviului a dus la creșterea apei și la inundarea insulei, care fusese evacuată în prealabil, acum 50 de ani. Astăzi, Ada Kaleh este ascunsă de ape, iar o fotografie a ei o puteți afla în interiorul mapei pe care ați primit-o, ascunsă de documente. Oare astfel de intervenții brutale asupra mediului acvatic și cursului apei afectează sănătatea ecosistemului Dunării? Iată o întrebare la care specialiștii sunt chemați să răspundă.

Doamnelor și domnilor,

Menținerea stării de sănătate a apelor din bazinul hidrografic al Dunării este unul dintre obiectivele Guvernului Dăncilă, echipă din care fac parte, iar implementarea Directivei Cadru pentru Apă este o prioritate a Programului de guvernare, cu scopul atingerii unei bune stări a tuturor apelor, ceea ce înseamnă și existența unor ecosisteme acvatice viabile. De aceea, este necesar să reducem poluarea cauzată de apele uzate rezultate din consumul menajer și din industrie. Pentru realizarea acestui obiectiv este nevoie de resurse umane și financiare importante, de acțiuni concertate și concentrate ale autorităților responsabile cu managementul apelor, ale adminsitrațiilor publice locale, ale industriilor și organizațiilor guvernamentale, dar totodată înseamnă schimbarea atitudinii și practicilor fiecăruia dintre noi, în relația cu apa.

Ministerul Apelor și Pădurilor acționează prin toate mecansimele pe care le are la dispoziție pentru a sprijini eforturile legate de îmbunătățirea stării apelor. În mod special, aici aș dori să menționez proiectul finanțat de Banca Mondială privind reducerea poluării apei cu nitrați din surse agricole, proiect care beneficiază de aproximativ 100 de milioane de dolari. Astfel, sprijinim comunitățile rurale pentru rezolvarea problemelor legate de administrarea defectuoasă a gunoiului de grajd, aspect care are implicații majore în ceea ce privește calitatea apelor și sănătatea publică.

Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să subliniez faptul că îmbunătățirea calității și sănătății apelor din bazinul fluviului Dunărea contribuie la îmbunătățirea calității apelor Mării Negre. Reducerea poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, diminuează aportul de nutrienți în Marea Neagră, ceea ce determină inhibarea înfloririlor algale ale căror apariții sunt atât de neplăcute pentru turiștii aflați la plajă în timpul sezonului estival. În fapt, putem spune că rezultatele acțiunilor de protecție a apelor din bazinul Dunării se văd cel mai pregnant în starea calității apelor Mării Negre care, în ultimul deceniu, s-a îmbunătățit ușor, dar în mod constant. Din păcate, în ultimii ani s-a amplificat poluarea cu plastic și microplastic, iar supa de plastic care plutește la suprafața apei va duce la sufocarea mediului acvatic.

De aceea, în timpul deținerii președinției Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului 2019, România și-a fixat ca obiectiv prioritar problematica poluarii apelor cu plastic și microplastic. Acest fenomen este larg mediatizat la nivel național și internațional, iar noile reglementări europene prevăzute în Strategia legată de materialele plastice ar trebui să ducă la diminuarea acestei forme de poluare. Totodată, problematica legată de calitatea apei potabile și a reutilizării apei în agricultură constituie alte domenii prioritare pe timpul deținerii Președinției Consiliului European de România.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*