Citiți în Revista Verde, ediția print ! Pădurea Crâng din Buzău afectată de o ciupercă letală

”Ophiostoma ulmi (boala olandeză a ulmului), afectează de ceva timp arboretele din țara noastră (probabil peste 100 ani), până acum nefiind identificată o metodă eficientă de luptă împotriva acestei ciuperci.
Singurul lucru care poate fi făcut – limitarea răspândirii bolii prin tăierea arborilor afectați”, este mesajul transmis de ”Oamenii Pădurii”, un O.N.G. foarte activ și foarte respectat în România și peste hotare. ”Probabil la un moment dat natura va găsi o cale și va selecta arbori rezistenți la boală. Acum a fost afectată o pădure din Buzău”, scrie același O.N.G. ca reacție la frământările buzoienilor care văd echipe de oameni și utilaje care taie și cară arbori în Crângul Buzăului. Societatea civilă a reacționat violent, iar instituțiile statului au fost luate cu asalt de cetățeni, reprezentanți ai presei și O.N.G-uri.

Specialiștii din cadrul Direcției Silvice Buzău ne comunică:
Ciprian Silvestru, purtătorul de cuvânt din cadrul Direcției Silvice Buzău, ne explică care sunt cauzele ce au determinat ca în Pădurea Crângului să fie tăiați arbori.
În vara anului trecut în unele parcele din pădurea Crângului s-au constatat arbori uscați din specia ulm. Conform amenajamentului s-a trecut la punerea în valoare a arborilor uscați. S-au marcat 721 metri cubi de arbori uscați. În paralel cu această acțiune s-a solicitat Institutului de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură ” Marin Drăcea”- Stațiunea Brașov să ne spună care sunt cauzele uscării arborilor și să ne indice măsuri de combatere a dăunătorilor. S-a identificat în urma analizelor un agent patogen, o ciupercă, Ophiostoma novo-ulmi, (boala olandeză a ulmului, un cancer produs de o ciupercă) pentru care nu există tratament specific”, ne-a declarat dr. ing. silvic Ciprian Silvestru.
Din buletinul de analiză nr.3473/ 01.11. 2017, eliberat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”, Stațiunea Brașov, reiese că o echipă din cadrul Institutului s-a deplasat la Buzău și a analizat care sunt cauzele uscării ulmilor într-un procent așa de mare. Din buletinul de analiză reies următoarele:
Arborii de ulm sunt afectați de Ophiostoma novo-ulmi, ciuperca asiatică care a provocat uscarea ulmilor în toată lumea. Infecțiile sunt vehiculate de gândaci de scoarță ( Scolytus sp). În ultimii ani în U.P. III Buzău, O.S. Buzău, boala a afectat ulmi de pe o suprafață de 181 de hectare (u.a. 52-64,69-70,92) În arboretele cu uscare mai accentuată arborii uscați au fost puși în valoare ,în u.a. 62 și 63 fiind constituite APV-uri însumând 158 de metri cubi, respectiv 171 de metri cubi. Procesul este cronic, boala uscând, treptat și continuu ulmii.
În România boala a cuprins toate arboretele de ulm, în mai multe valuri mai întâi în anii 1950-1970 apoi în anii 1980-1990, primul val fiind provocat de O.Ulmi , iar al doilea de O.novo-ulmi. Toate speciile europene sunt sensibile, chiar dacă ulmul de munte (Ulmus glabra) este ușor mai tolerant. Ulmul de Turkestan (Ulmus pumila) este
rezistent, se mai spune în buletinul de analiză.

Ce recomandă specialiștii din cadrul Institutului de la Brașov, ICAS:
– exploatarea urgentă a ulmilor uscați, pentru reducerea pagubelor și reducerea presiunii infecțioase
– urmărirea procesului de uscare a ulmului în O.S. Buzău, instalarea de suprafețe de urmărire a uscării în câteva zone relevante)
-instalarea în Pepeniera Simileasca și în arboretele afectate de uscare din UP III Crâng a unor suprafețe experimentale cu genotipuri de ulm care sunt mai rezistente la boală, folosind semințe sau altoaie de ulm de munte de dimensiuni mari care se mai găsesc în D S Buzău, precum și semințe și altoaie din testul ICAS/INCDS, care vor fi testate cu ajutorul INCDS.
Ciprian Silvestru ne spune că în Pepeniera de la Simileasca Direcția Silvică are semănat specia de ulm de munte și un alt tip de ulm altoit mai rezistent la această boală.
”Am marcat arborii și am tăiat 300 de metri cubi până acum. Între timp boala s-a mai extins și urmează să mai marcăm până la 1.500 de metri cubi, din totalul de 20.000 de metri cubi câți sunt evaluați a fi în pădurea Crâng. În acest an se vor extrage un procent de 7-7,5 din specia ulm, iar lemnul recoltat se vinde către populație”, ne-a mai declarat Ciprian Silvestru.
Trist este faptul că în pădurea Crângului specia ulm este majoritară, astfel încât este necesar ca o mare parte a pădurii să fie sacrificată pentru îndepărtarea acestui agent patogen.

Boala afectează pădurile de ulmi în întreaga lume

În America și în Europa au fost făcute cercetări de lungă durată pentru identificarea de genotipuri rezistente la boală. Genotipurile americane de ulm ( U americana cu cultivarurile ”Princeton” ”Valley”, ”Forge” ș.a.) sunt rezistente la uscarea produsă de subspecia O. novo-ulmi ssp, americana, dar ”Princeton” nu este rezistent la cealaltă subspecie cunoscută a ciupercii- O novo-ulmi ssp, novo-ulmi. O a doua cale de management a bolii a fost aceea a transferării rezistenței de la ulmul de Turkestan (ulmul siberian U.Pumila) sau alți ulmi asiatici (ulmul japonez, U. davidiana var, japoniaca și ulmul chinez U parvifolia) la ulmii europeni și americani. Mai mulți hibrizi rezistenți au fost omologați în Europa ( ”Columella”, ”Nanguen”, ”Lutece”, ”Wanoux”,”Vada”, ”Plantyn”, ”San Zanobi”, ”Plinio”, ”Amo”, ”Florente”).
În România un program de testare a genotipurilor de ulm autohtone a fost instalat la I.C.A.S., după două decenii unele exemplare arătându-se rezistente la boală.