Diabeticii ar putea scapă de injecţiile cu insulină

Doug Melton şi Peng Yi sunt doi cercetători de la Universitatea Harvard care au descoperit un hormon, betatrofina, care va simplifica tratamentul diabetului.
Betatrofina, un hormon identificat de doi cercetători de la Institutul Harvard Stem (HSCI) ar putea revoluţiona tratamentul diabetului tip 2, făcând aproape inutilă injecţia cu insulină de care depind aceşti bolnavi. Doug Melton, co-director la HSCI şi doctorandul său Peng Yi sunt autorii acestei descoperiri. Cercetările lor, efectuate pe rozătoare, demonstrează că betatrofina, un hormon existent în mod natural în organismului omului, multiplică foarte mult celulele pancreatice beta secretoare de insulină. Noile celule nu produc insulină decât dacă organismul are nevoie de aceasta, permiţând astfel o reglare naturală a secreţiei de insulină. Cei doi cercetători au pornit de la ideea efectuării unei injecţii săptămânale, lunare sau, şi mai bine, anuale, ca fiind suficientă pentru tratamentul pacienţilor care în prezent trebuie să facă trei injecţii cu insulină zilnic. “Ideea noastră este relativ simplă. Acest hormon este transferat suferindului de diabet tip 2 şi el va produce mai multe celule secretoare de insulină ceea ce va determina încetinirea dacă nu chiar întreruperea evoluţiei diabetului”, explică Doug Melton.

Deşi cei doi cercetători şi-au orientat studiul spre utilizarea betatrofinei exclusiv de către persoanele diagnosticate cu diabet tip 2, totuşi ei nu exclud posibilitatea de a extinde această terapie şi la persoanele suferinde de diabet tip 1. Important pentru aceşti pacienţi este faptul că hormonul ar putea multiplica numărul celulelor beta şi încetini progresia acestei boli autoimune după diagnosticarea ei.

Trebuie precizat că testele clinice s-ar putea derula relativ rapid, respectiv în 3-5 ani. Două laboratoare au semnat deja un acord cu biroul de dezvoltare tehnologică al Universităţii Harvard. Studiul cercetătorilor Doug Melton şit Peng Yi a fost prezentat pe site-ul revistei Cell şi este proiectat să apară în ediţia din 9 mai, pe print a prestigioasei reviste, se mai precizează în comunicatul elaborat de Harvard Stem Cell Institute.

Diabetul este un dezechilibru de asimilare, folosire şi stocare a zaharurilor furnizate de alimentaţie. În timpul digestiei, o parte din alimentele pe care le mâncăm sunt transformate în zahăr, considerat un carburant indispensabil pentru buna funcţionare a celulelor organismului nostru. Insulina, hormon secretat de pancreas, este cea care reglează cantitatea de zahăr stocată sau “arsă” la nivel celular. După ce a trecut de pereţii intestinelor, zaharul intră în circuitul sangvin, determinând creşterea glicemiei. Acest semnal este detectat de nişte celule speciale ale pancreasului, respectiv celule beta. Potrivit OMS, la nivel global sunt aproximativ 350 de milioane de persoane suferinde de diabet, iar numărul acestora este în creştere, până în 2030 estimându-se să ajungă la 550 de milioane.
sursa: http://jurnalul.ro