EXCLUSIV: Ministrul Apelor și Pădurilor: „În România anului 2017 nu se mai poate vorbi despre defrișări”

Ministrul Apelor și Pădurilor, Doina Pană, a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Revista Verde despre mandatul său și despre planurile pe care le are. „Am acceptat preluarea portofoliului din dorința de a finaliza niște lucruri începute în 2014 și lăsate de izbeliște de către Guvernul tehnocrat sau încurcate fie intenționat, fie din neștiință”, afirmă hotărât Doina Pană.

Aceasta a dezvăluit în premieră pentru Revista Verde că, în acest mandat de ministru, pe lângă obiectivele pe care și le-a asumat prin Programul de Guvernare al PSD privind dezvoltarea instrumentelor informatice dedicate eliminării tăierilor ilegale de arbori,  mai are o țintă precisă: amendarea Statutului personalului silvic. „Vreau ca toți silvicultorii de bună credință, care își fac meseria corect și cinstit, punându-și uneori viața în pericol, să fie protejați și recompensați cum se cuvine”, spune Doina Pană.

Ministrul a precizat pentru Revista Verde că protejarea aurului verde din țara noastră este unul dintre obiectivele sale și că „în România anului 2017 nu se mai poate vorbi despre defrișări”. „Poate părea utopic, dar eu chiar am venit la conducerea Ministerului Apelor și Pădurilor cu gândul clar de a aduce tăierile ilegale la zero”, spune ministrul Apelor și Pădurilor. De asemenea

De asemenea, ministrul Doina Pană a explicat pentru Revista Verde cum poate România să câștige din exploatarea apei, precizând că țara noastră are una dintre cele mai bogate rețele hidrografice interne din Europa. „Avem Dunărea și Marea Neagră”, spune Doina Pană, care vorbește despre această resursă naturală ca fiind resursa cea mai prețioasă a viitorului. „Tot mai mulți specialiști internaționali în domeniu trag semnale de alarmă serioase în privința unei crize mondiale a apei într-un viitor deloc îndepărtat”, a precizat ministrul.

Revista Verde: Cum credeți că poate fi rezolvată problema defrişărilor ilegale?

Doina Pană: Din start vreau să stabilim un lucru: în România anului 2017 nu se mai poate vorbi despre defrișări! Și o să-mi argumentez afirmația: defrișare înseamnă tăiere ilegală la ras și schimbarea destinației terenului. Ori la noi s-a tăiat ilegal la ras foarte mult, într-adevăr, o spun statisticile și vedem cu ochiul liber, dar asta până în anul 2014. Acum, pe suprafețele în cauză crește pădure, fie prin proces firesc de regenerare naturală, fie datorită intervenției omului cu acțiuni de împădurire. Dar se va vedea peste câteva zeci de ani, când arborii ajung la maturitate.

Acum, pentru că am făcut precizări în privința terminologiei folosite, să revenim la esența întrebării. Avem de rezolvat problema tăierilor ilegale, e adevărat. Din fericire, datorită măsurilor care au fost luate din 2014 încoace, coroborate, s-a redus enorm cantitatea de masă lemnoasă tăiată ilegal: de la 8,8 milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal anual până atunci (conform Raportului Curții de Conturi) s-a ajuns acum, conform datelor statistice ale Ministerului Apelor și Pădurilor, la mai puțin de 400 de mii mc/an. Nu spun că e bine că se mai taie ilegal atâta, ci că e o dovadă clară cum o serie de măsuri luate din 2014 până acum își dovedesc eficiența din plin. În 3 ani, cantitatea de lemn tăiată ilegal s-a redus spectaculos! Repet cifrele: de la 8,8 milioane mc/an în 2014, la mai puțin de 0,4 milioane mc/an pe datele actuale.

Vă întrebați, probabil, de ce iau anul 2014 ca an de referință la acest capitol. E simplu. Atunci, în 2014, din postura de ministru delegat pentru ape și păduri, am înființat Radarul Pădurilor. A fost prima măsură concretă din seria celor care astăzi își arată rezultatele. Am creat un program informatic care a revoluționat domeniul și a deschis ușa speranței că putem stopa tăierile ilegale din pădurile României, un instrument excepțional care și-a demonstrat eficiența: s-a redus proporția dezastrului în acest domeniu și s-a arătat că pădurile României nu sunt un sat fără câini, unde fiecare face ce vrea. În paralel cu el, am introdus numărul 112 pentru transportul de lemn, serviciu prin intermediul căruia cetățenii au posibilitatea să verifice și ei legalitatea.

O altă măsură extrem de importantă a fost pe zona legislativă, la care am contribuit din postura de deputat în Parlamentul României: în 2015 a fost adoptat un nou Cod Silvic. Punerea lui în aplicare contribuie esențial la reducerea tăierilor ilegale de pădure. Voi puncta câteva dintre prevederile sale, din perspectiva aplicării lor de către ministerul pe care îl conduc și instituțiile din subordine sau aflate în coordonarea noastră.

Tot în Parlament, am susținut amendarea Legii contravențiilor silvice în așa fel încât amenzile pentru tăiat ilegal și transport de lemn tăiat ilegal să fie foarte mari, iar mijlocul de transport implicat să fie confiscat.

În urmă cu mai bine de trei luni am preluat din nou portofoliul de ministru al Apelor și Pădurilor cu hotărârea clară de a continua ce am început în 2014, dar și de a transforma în realitate prevederile noului Cod Silvic pentru care m-am luptat în Parlament.

Șansa mea este că acum nu am mai luat lucrurile de la zero. Am acceptat preluarea portofoliului din dorința de a finaliza niște lucruri începute în 2014 și lăsate de izbeliște de către Guvernul tehnocrat sau încurcate fie intenționat, fie din neștiință. Poate părea utopic, dar eu chiar am venit la conducerea Ministerului Apelor și Pădurilor cu gândul clar de a aduce tăierile ilegale la zero. Să știți că nu e imposibil! Dezvoltând sistemul informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase (SUMAL, Radarul Pădurilor etc.) și punând în aplicare legislația creată, dorința mea poate deveni realitate. Am făcut pași importanți în acest sens și îi voi prezenta punctual.

Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Gărzile Forestiere, împreună cu  Regia Națională a Pădurilor Romsilva și ocoalele silvice de regim, au început imediat preluarea în pază a tuturor suprafețelor de pădure nepăzite la acest moment din România, indiferent de forma de proprietate. Măsura este prevăzută în Codul Silvic și noi o punem deja în aplicare, ca pe un firesc, pentru că vrem ca fiecare palmă de pădure să fie păzită și se știe că aceste suprafețe erau ținta predilectă a hoților de lemn.

Un alt lucru pe care l-am reușit în aceste 3 luni este adoptarea unei Hotărâri de Guvern privind acordarea de compensații financiare proprietarilor privați, persoane fizice și juridice (societăți comerciale, asociații de proprietari de pădure, composesorate, obști, biserici, școli etc.), care au în proprietate păduri în arii protejate. Măsura are două componente esențiale. Prima este de a reparao mare nedreptate privind dreptul de proprietate, perpetuat de-a lungul timpului și a cărei corectare nu a fost asumată politic până acum. A doua, de protecție a pădurii, pentru că, dându-i-se omului o recompensă financiară pentru că nu poate folosi uzufructul proprietății sale, eliminăm tentația de a tăia ilegal din propria pădure. Îl ajutăm să nu-și mai fure singur căciula, riscându-și libertatea!

Pentru a închide cercul din perspectivă legislativă, mai am de dus la bun sfârșit un demers, care va contribui esențial la protejarea aurului verde din țara noastră. Este dedicat resursei umane din domeniu. În acest mandat de ministru, pe lângă obiectivele pe care mi le-am asumat prin Programul de Guvernare al PSD privind dezvoltarea instrumentelor informatice dedicate eliminării tăierilor ilegale de arbori,  mai am o țintă precisă care va ajuta enorm sistemul: amendarea Statutului personalului silvic. Vreau ca toți silvicultorii de bună credință, care își fac meseria corect și cinstit, punându-și uneori viața în pericol, să fie protejați și recompensați cum se cuvine. La fel de mult însă îmi doresc ca acest instrument să aleagă bobul de neghină, iar oamenii care au ales acestă minunată și onorantă meserie de silvicultor cu alte gânduri decât cele de a se pune în slujba pădurii să fie eliminați din sistem. Este un obiectiv pe care îl vom bifa în foarte scurt timp, pentru că legea a fost deja elaborată și în curând va ajunge în Parlament.

Acestea sunt câteva lucruri reușite pe parte de legislație. În ceea ce privește crearea instrumentelor care pot contribui la reducerea tăierilor ilegale, am venit la Ministerul Apelor și Pădurilor cu dorința clară de a continua ceea ce în 2014 am început cu Radarul Pădurilor. Mi-am propus dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmărire a trasabilității masei lemnoase pe baze solide. În acest sens, în luna septembrie, Ministerul Apelor și Pădurilor a semnat un protocol de colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) pentru dezvoltarea instrumentelor informatice, care ne dă certitudinea că lucrurile se vor face temeinic, iar sistemul va aparține și va fi gestionat de către instituții ale statului, întrucât vorbim despre un domeniu de interes național.

Revista Verde: Credeţi că România ar putea câştiga din exploatarea apei? Există proiecte în acest sens?

Doina Pană:  Apa este o resursă vitală pentru existența noastră, dar are și o importantă componentă economică. În România, în domeniul managementului apelor s-a adoptat o politică care să răspundă cât mai multor nevoi (alimentarea cu apă a populației, energie, industrie, agricultură), respectiv amenajarea complexă a resurselor de apă atât pentru protejarea și conservarea calității apelor, cât și pentru reducerea riscurilor de inundații sau secetă.

Noi, ca minister responsabil de gestionarea și administrarea domeniului ape, nu putem gândi lucrurile strict în sensul beneficiilor economice aduse de această prețioasă resursă naturală. Suntem datori să facem lucruri pentru menținerea rețelei hidrografice din țara noastră la cei mai înalți parametri, pentru a răspunde atât nevoilor economice, cât și celor sociale. Avem una dintre cele mai bogate rețele hidrografice interne din Europa, avem Dunărea și Marea Neagră. Nu demult am participat la o conferință internațională pe domeniul ape și acolo toată lumea vorbea despre această resursă naturală ca fiind resursa cea mai prețioasă a viitorului, tot mai mulți specialiști internaționali în domeniu trăgând semnale de alarmă serioase în privința unei crize mondiale a apei într-un viitor deloc îndepărtat. Noi avem din belșug această resursă așa că de ce să nu ne gândim să o folosim rațional și profitabil? Deci, răspunsul la întrebarea dumneavoastră este da. România poate câștiga din exploatarea apei, prin gestionarea durabilă a acestei resurse.

Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională ”Apele Române”, dezvoltă, exploatează și întreține Sistemul Național de Gospodărire a Apelor, alcătuit din rețeaua de monitorizare cantitativă și calitativă a apelor, baraje, canale de derivație a apelor, prize de apă, foraje, diguri și regularizări de albii,   pentru a face posibilă utilizarea apelor de către toți cei care au nevoie de ele. Mai pe scurt, noi ne îngrijim ca apa să ajungă acolo unde e nevoie de ea în cantitatea necesară și la calitatea cea mai bună.

Avem în derulare proiecte destinate adaptării la efectele schimbărilor climatice pentru reducerea riscului la inundații și atenuarea efectelor secetelor extreme. S-au făcut deja demersuri ca 15 proiecte pentru realizarea unor lucrări de investiții majore să fie finanțate din fonduri europene, prin Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM).

Revista Verde: Mai multe materiale de presă semnalează faptul că la barajul Siriu ar fi probleme de securitate. Este adevărat? Care este sistemul de siguranță implementat de Apele Române? Mai sunt zone în România care prezintă riscuri?

Doina Pană: Barajul Siriu este amplasat pe râul Buzău, la 10 km amonte de localitatea Nehoiu, iar lacul de acumulare are o suprafaţă de 260 ha şi o capacitate de 125 mil. mc.

Acumularea realizată de barajul Siriu a fost pusă în funcţiune în prima etapă în anul 1988 şi se află în continuare în faza de umplere experimentală. A fost proiectată pentru alimentarea cu apă potabilă şi industrială, combaterea inundaţiilor, producerea de energie electrică, sursă de apă pentru irigarea a 50.000 ha. Nu este folosit la adevărata lui capacitate, pentru că, așa cum precizam, și acum, la 30 de ani de la darea lui în funcțiune, este în faza de umplere experimentală!

În ceea ce privește securitatea barajului, vă pot spune că acesta a fost evaluat sistematic, ca de altfel toate barajele, din punct de vedere a siguranţei în exploatare, conform legislației în vigoare. Autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţă este valabilă până în noiembrie 2020, cu respectarea măsurilor stabilite în expertiza tehnică și a restricțiilor ce se impun. Faţă de prevederile iniţiale s-au executat lucrări de impermeabilizare şi drenaj, s-au modificat frecvenţe şi criterii de avertizare. Planul de acţiune în caz de accident la barajul Siriu pentru perioada 2015 – 2025 se aplică în mod corespunzător. Și vă asigur că nimeni nu se joacă!

În ceea ce privește alte zone cu riscuri din România, Administrația NaționalăApele Române asigură monitorizarea permanentă a tuturor lucrărilor de gospodărire a apelor din administrare precum și intervenția operativă dacă situația o impune.