Consiliul Județean Buzău a finalizat Planul de menținere a calității aerului

Consiliul Județean Buzău a publicat pe site-ul oficial lucrarea ” Planul de meniținere a calității aerului în județul Buzău”, document menit să conștientizeze factorii de risc poluatori, dar și măsurile ce se impun pentru diminuarea efectelor acestora la nivelul populației. În principiu, activitatea industrială, agricultura și îndeosebi creșterea animalelor, încălzirea locuințelor și transportul sunt activitățile ce popluează aerul în județul Buzău. Redăm pasaje din lucrare:

Scenariul de bază consideră evoluția stării calităţii aerului păstrând tendințele evoluției
indicatorilor studiați și măsurile care trebuie luate în mod curent de către administrația locală
pentru îmbunătățirea calității aerului ( cum ar fi curățenia și întreținerea străzilor).
Pentru stabilirea tendințelor au fost consultate inventarele de emisii pe anii 2013, 2014 și
2015, după care evoluția cantităților a fost evaluată prin o linie logaritmică de tendință.
Conform acestor analize, arderile din surse staționare de mică putere sau din surse mobile
nerutiere și echipamente, cărora le corespunde codul NFR 1.A.4. sunt principala sursă de
degradare a calității aerului. Așadar, măsurile care trebuie luate pentru a asigura menținerea
calității aerului la nivelul actual ar fi îndreptate spre înlocuirea acestor surse cu echipamente care
să utilizeze surse regenerabile sau dotarea lor cu cele mai bune tehnici disponibile pentru
reducerea emisiilor atmosferice.
De asemenea, o importantă sursă de metale grele emise în atmosferă o constituie procesul
de fabricare de fontă și oțel ( cod NFR 2.C.1 ). Metalele grele pot avea efecte grave asupra stării
de sănătate a populației umane și a mediului. De aceea, este recomandat ca această activitate să
folosească cele mai bune practici, tehnici și echipamente disponibile, cu scopul minimizării
impactului şi al riscului de mediu asociat activității industriale.
Plecând de la numărul total de locuințe din județul Buzău, conform seturilor de date ale
INS, a fost dedus numărul de locuințe care folosesc ca materie primă pentru producerea de
energie calorică lemnul (150.349 de locuinţe, sau 75%) .
În urma aplicării metodologiei prezentate în ghidul EMEP , pornind de la numărul total
de locuințe care folosesc gaze naturale sau lemne pentru producerea de energie calorică, s-a putut
estima cantitatea de energie produsă (exprimată în MJ). Apoi, aplicând factori de conversie
specifici, s-a putut estima cantitatea de indicator emis în funcție de tipul de combustibil. Tabel 28
și Tabel 29 prezintă situația actuală la nivel județean și estimările pentru emisii.
Așadar, o primă măsură îndreptată spre îmbunătățirea producerii rezidențiale de energie
calorică este înlocuirea lemnului cu gaze naturale ca și combustibil în minim 20% din locuințele
care folosesc lemn. Așadar, numărul locuințelor care ar folosi gaze naturale ar crește cu 30.700,
totalizând un număr de 80.176. În urma aplicării măsurilor, cantitățile de oxizi de azot (NOx) emise din surse rezidențiale ar crește cu 21%, datorită procesului de ardere a gazelor naturale. Cantitățile de particule în suspensie (PM10 şi PM2.5), monoxidul de carbon (CO) şi dioxidul de sulf (SO2) ar scădea cu 20%, 19% şi respectiv 17% (Figură 75). O altă măsură prevăzută să sprijine reducerea presiunii
exercitate de sursele rezidenţiale asupra calităţii aerului este anveloparea termică a ansamblurilor
de locuinţe şi a clădirilor instituţiilor publice. Anveloparea ar asigura o utilizare mai eficientă a
energiei termice, scăzând cantităţile de combustibil necesar. Efectele şi costurile aceste măsuri
sunt dependente de suprafeţele faţetelor clădirilor ţintă, fiind astfel greu de estimat. O sursă importantă de emisii, în special pentru indicatorii NOx, CO, PM10, PM2.5 şi Pb,
Cd, Ni rezultă din traficul rutier. Astfel, în vederea reducerii cantităţilor emise la nivelul
judeţului Buzău, s-a considerat că o măsură importantă este cea de reducere a numărului de
mijloace de transport în comun sau de creştere a numărului acestora prin introducerea unor
mijloace de transport electrice sau hibride.
Pentru realizarea acestor două scenarii, au fost utilizate date referitoare la numărul
persoanelor care utilizează mijloacele de transport în comun şi numărul de mijloace existente la
nivelul anului de referinţă 2014 în judeţul Buzău, date preluate din baza de date Tempo a
Institutului Naţional de Statistică, cât şi date din inventarul de emisii.
Aşadar, au fost analizate două scenarii: 1) înlocuirea a cel puţin 25% din mijloacele de
transport în comun cu mijloace de transport electrice/hibride şi 2) creşterea cu 25% a numărului
de mijloace de transport în comun la nivel judeţean prin achiziţionarea de mijloace de transport
electrice/hibride.