Dacă bunicii noștri mâncau zilnic mămăligă și prețuiau făina pentru pâine și cozonaci ca fiind de sărbătoare, astăzi pâinea a ajuns atât de banală încât nu îi mai găsim nicio virtute. Dacă tot îngrașă și are gluten, ce ați zice de o întoarcere la mămăligă?
Fie că vorbim de grâu, secară, orez sau porumb, toate cerealele au în principiu aceleași trăsături de bază: 75% amidon (glucide lente), 1-3% proteine, urme de grăsimi, vitamine din grupul B si fibre în funcție de câte tărâțe conțin. Și caloriile sunt aceleași, în medie 250 cal/100g.
Dacă de îngrășat îngrașă la fel, elementul care le poate diferenția este prezența glutenului, o proteină din grâu și secară care lipsește din orez și porumb. Pentru că glutenul e cel care dă elasticitate la contactul cu apa, făina poate fi frământată, crescută și transformată în toată gama de produse de panificație și patiserie, de la pâine la cozonaci și biscuiți. Din orez și porumb nu putem face decât turtițe, coca și aluatul se obțin din făină din cereale cu gluten.
Deci trebuie să renunțăm la gluten? Nici vorbă! Mai nou persoanele care se declară intolerante la gluten justifică în acest fel eliminarea pâinii, acolo unde motivul principal este slăbitul sau menținerea siluetei. Mai avem puțin și vom deveni cu toții intoleranți la gluten, spre satisfacția laboratoarelor de analize medicale, dar și a producătorilor din industria alimentară. Abundența de etichete cu mențiunea „fără gluten” duce automat la concluzia că glutenul e ceva ce face rău, ce trebuie evitat/eliminat. A mânca fără gluten a devenit o modă, un moft care te poate face special, te scoate din mulțime. Interesant e că cei care au adevărata intoleranță la gluten, aceea cu anticorpi anti-gliadină prezenți în sânge (cei cu diagnostic de boală celiacă) nu consumă produse sofisticate și scumpe de la raionul fără gluten, ci se mulțumesc cu orez și mămăligă. Și oftează, chiar după ani de conviețuire cu boala și dieta lor drastică, de câte ori trec pe lângă o brutărie care miroase a pâine proaspăt scoasă din cuptor.
In China și Japonia consumul de pâine cunoaște în ultimii ani cea mai mare explozie dpdv alimentar. Ei abia se îndrăgostesc de ceva de care noi suntem sătui. Poate ar trebui să ne întoarcem și noi o perioadă la mămăligă, am scăpa miraculos de așa-zisa intoleranță la gluten fără să cheltuim bani nici pe teste medicale, nici pe produse frumos ambalate. Și poate așa vom prețui din nou privilegiul de a fi sănătoși și de a putea mânca un colț de pâine bine rumenită.
Leave a Reply
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.