Subiectul împăduririi munţilor golaşi evitat mereu de Guvern

Abia ce s-a stins mandatul Cristianei Palmer, că au şi început reproşurile şi înverşunările noilor politicieni în lupta împotriva celor care taie la greu din pădurile patriei. Ţapul ispăşitor este şi de această dată, Holzindustrie Schweighofer S.R.L., firma austriacă suspectată de oarece prietenii cu preşedintele Klaus Iohannis. Orice încercare de a devia atenţia sau discuţia către alte obiective este sortită eşecului, pentru simplul motiv că firma incriminată ţine la tăvăleală.  Nu ia atitudine faţă de acuzaţiile aduse şi nu poate scăpa onorabil din înlănţuirea în care a fost prinsă de O.N.G-urile de profil. Reprezentanţii autorităţilor publice se complac de multă vreme cu situaţia creată în jurul colosului austriac şi îşi văd liniştiţi de treburile publice şi personale, fără să-i tragă nimeni la răspundere, pentru munţii golaşi, fără a mai vorbi de aurul verde.

“…… în special în domeniul pădurilor, am început o reformă foarte serioasă, cu multe elemente noi, am lansat această nouă platformă, inspectorulpadurilor.ro, prin care transparentizăm aproape complet felul în care se face managementul pădurilor în România şi dăm acces publicului de a vedea de unde provine o tăiere de lemn, cine taie, când taie, unde taie, în baza cărui act taie, toate lucrurile astea nu s-au întâmplat niciodată până acum”, spunea la sfârşit de mandat Cristiana Paşca Palmer, fostul ministru al Mediului.

 Inspectorul pădurii, un moft pentru creduli

De fapt, această platformă ca şi sora ei mai mare, “radarul pădurilor” reprezintă o metodă modernă de stăvilire a elanului protector ONG-urilor faţă de păduri, un mod expresiv de a face figuraţie faţă de alte state, dar şi un mijloc de cheltuire fără justificare a banului public. Şi spunem acest lucru, pentru că este bine ştiut de orice om care face teren, că atunci când intri într-o pădure sunt sute de ochi care te veghează. Nu poţi ieşi cu o creangă uscată din pădure fără să dai nas în nas cu o ceată de pădurari, care să te întrebe de sănătate. Oameni plătiţi din bani publici să păzească pădurile. Şi atunci, cine fură din codrii noştri şi cum scapă aceştia de pădurari sunt întrebări ce pot fi puse de oamenii legii şi nu de simpli cetăţeni. Inspectorul Pădurii, radarul pădurii şi chiar Garda Forestieră sunt doar simple contramăsuri de camuflaj, pentru marile afaceri şi interese dictate de la nivel central. Probabil interese de stat.

Este necesar un program naţional de împădurire

Cetăţenii, organizaţiile şi asociaţiile de mediu şi chiar cei care exploatează pădurile în baza unor contracte legale au obligaţia să se implice, pentru a responsabiliza Guvernul, oricare ar fi el, pentru demararea unui program naţional de împădurire indiferent de proprietarul pădurii defrişate şi de condiţiile în care aceasta a fost procesată. Suntem responsabili pentru acest demers, mult mai util, pentru noi şi viitoarea generaţie, în condiţiile în care, pentru securizarea exploatării legale şi raţionale a pădurilor au fost investite forţe şi capacităţi necesare şi suficiente, pentru a susţine o dezvoltare durabilă a acestui sector de activitate economică. Şi asta în condiţiile în care procesatorii plătesc o taxă de împădurire a cărei destinaţie este an de an schimbată. Programul naţional de împăduriri a fost şi în atenţia fostului ministru al Mediului, Cristiana Paşca Palmer, dar din motive obiective nu a putut fi aplicat.

Pădurea trebuie văzută ca un întreg indiferent de proprietari

 În lucrarea “Manifest pentru România Verde ! ” fostul ministru spune:

“Legislația în vigoare impune obligativitatea ca în maxim 2 ani proprietarii terenurilor forestiere să asigure regenerarea naturală sau împădurirea terenurilor forestiere pe care s-au făcut exploatări. Una din problemele majore identificate în acest an este că mari suprafețe de pădure care au fost tăiate ilegal, respectiv versanți întregi care au fost despăduriți sălbatic în ultimii ani nu s-au regenerat în termenul legal de 2 ani. În multe situații, cei care se fac vinovați de această situație nu au putut fi sancționați, pentru că proprietarii terenurilor respective nu sunt cunoscuți. Necunoașterea proprietarilor a zădărnicit și planurile noastre de a face „împăduriri forțate” pe terenurile forestiere proprietate privată, întrucât nu ar fi fost posibil să recuperăm ulterior cheltuielile de împădurire de la proprietari. Dar sunt și multe situații în care se cunosc proprietarii terenurile forestiere „dezgolite”, iar sancțiunile aplicate acestora nu au avut efect”., spune ministrul mediului în lucrarea sa.

“În ceea ce privește lucrările de regenerare realizate în fondul forestier de stat, în acest an Regia Națională a Pădurilor a asigurat regenerarea a aproximativ 25.000 de hectare, împădurind 11.095 de hectare și asigurând regenerarea naturală pe o suprafață de aproximativ 14.000 de hectare” completează Cristiana Paşca Palmer în aceeaşi lucrare.

Un restart pentru un viitor verde !

Actualul ministrul al Apelor şi Pădurilor, Adriana Petcu, în calitatea sa de director al Adminstraţiei Bazinale Buzău- Ialomiţa s-a arătat mereu interesată de un proiect naţional de împădurire în cadrul dezbaterilor pe probleme de mediu. Rămâne de văzut dacă în acest mandat Guvernul condus de Sorin Grindeanu şi ministrul Apelor şi Pădurilor, Adriana Petcu, vor renunţa să-şi plângă amarul pe platformele de socializare de faptul că le sunt tăiate pădurile şi vor implementa cu responsabilitate un program naţional de împădurire, prin care să acoperim urmele abuzurilor de pe munţii golaşi, şi în acelaşi timp să dăm un restart pentru un viitor mai bun. Un viitor durabil, un viitor verde!