Ministrul Cristiana Pașca Palmer la Conferința de lansare a Strategiei Naționale și a Planului Național de Acțiune privind Schimbările Climatice

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, a participat luni, 23 noiembrie 2015, la Conferința Națională ”CRESC – Strategia climatică si planul național de acțiune: economie și climă – două traiectorii ale României și punctul lor de întâlnire”. Evenimentul s-a derulat în cadrul Proiectului OPERA-CLIMA: provocări climatice, bani buni și șansa de succes a României, derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Banca Mondială. Cu acest prilej au fost lansate Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduce de carbon 2016 – 2030 și Planul național de acțiune privind schimbările climatice 2016 – 2030. Redăm, mai jos, discursul ministrului Cristiana Pașca Palmer:

 ” Doamnelor și domnilor, distinși participanți,

Mă bucur că avem ocazia să ne întâlnim la această conferință, care încununează un program foarte ambițios și complex derulat de Guvernul României, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, împreună cu Banca Mondială. Suntem în al treilea an, decisiv, al acestui program, în care dumneavoastră ați fost parteneri constanți și consistenți. Aș vrea să salut prezența distinșilor invitați externi, a reprezentanților mediului academic și de cercetare, precum și a tuturor colegilor și personalităților care ne sunt alături în acest demers. Încep prin a vă spune că este o onoare pentru mine ca, la prima apariție publică în calitate de ministru al Mediului, să deschid lucrările unei conferințe de o asemenea anvergură, mai ales în contextul în care schimbările climatice reprezintă o temă centrală de discuție la nivel mondial, în marja Conferinței Părților care va avea loc, luna viitoare, la Paris. Schimbările climatice generează un challenge multiplu. Ele se manifestă prin fenomene masive și distrugătoare, cu impact foarte puternic – cum e cazul inundațiilor, al secetei sau al incendiilor de păduri. Inundațiile din 2014 sau seceta din acest an ne sunt vii în memorie. Și ne fac să înțelegem, cu forța evidenței, ce costuri și ce eforturi sunt necesare pentru gestionarea și corectarea daunelor produse de aceste fenomene. Dar schimbările climatice au și forme insidioase de manifestare, cauzate de emisiile masive de gaze cu efect de seră. Au impact asupra sănătății umane, animale și vegetale, într-o Românie ce deține o biodiversitate excepțională. Sunt efecte transversale. Vorbind de schimbări climatice ne referim, practic, la tot: la industrie, la energie, la dezvoltare urbană și rurală, la agricultură și silvicultură, la ape și transporturi. Măsurile și acțiunile necesită costuri și investiții masive, al căror efect poate fi uneori doar preventiv. În plus, anumite rezultate pozitive se manifestă pe termen lung, motiv pentru care beneficiile nu sunt direct și imediat sesizabile. De aceea, a susține și încuraja aceste măsuri nu este simplu. Acțiunea climatică trebuie să prevină și să răspundă riscurilor climatice. În același timp, ea trebuie să prezerve și să stimuleze traiectoria de dezvoltare a României. În sfârșit, aș nota și dimensiunea geopolitică a schimbărilor climatice. Știm că viitorul acord global climatic, atât de așteptat la Paris, este în acest an o piatră de încercare – și de negociere – pentru toate națiunile lumii. Programul ministerului cu Banca Mondială și-a propus să se adreseze acestor provocări. Strategia operațională și planul național de acțiune, pregătite și dezbătute intens în acest an, trebuie să ofere cadre de acțiune realistă, suplă, precisă și eficientă. Trebuie să ne permită accesarea cu succes a fondurilor europene 2014–2020. Fiecare al cincilea euro trebuie folosit în proiecte și acțiuni relevante climatic. Este necesară o precizare. Aceste documente sunt finalizate la nivel tehnic și se află acum în faza de obținere a avizului de mediu. Ulterior, ele vor fi promovate printr-un act normativ. Însă dezbaterea lor riguroasă ne dă încredere că aceste avize și promovarea ulterioară vor parcurge un traseu fără mari accidente și întârzieri de parcurs. Proiectul cu Banca Mondială se închide în această lună, și din acest motiv am considerat că acesta e momentul potrivit pentru ca aceste documente să intre și mai puternic în atenția publică. Asta înseamnă, în cazul României, 8 miliarde de euro de-a lungul celor șapte ani. Este o sumă impresionantă, cumulat aproape o cincime din bugetul României unui an. Iar evaluarea folosirii acestor bani nu va fi doar un exercițiu de imagine. Pentru că există o directivă europeană în plin proces de implementare, prin care evaluarea de impact asupra mediului va avea și componentă climatică, pentru fiecare proiect. În plus, Curtea Europeană de Conturi va pregăti la începutul anului viitor un prim audit asupra modului în care fondurile structurale au o trasabilitate adecvată, care să evidențieze componenta climatică. De altfel, o altă componentă a proiectului cu Banca Mondială a dezvoltat un set de documente care oferă informații și sprijin pentru absorbția banilor europeni în această direcție. Am beneficiat aici de sprijinul ministerelor de linie, al Ministerului Fondurilor Europene, al institutelor și al societății civile. În același timp, proiectul a oferit și colegilor de la MFE un instrument util în discuțiile cu Comisia Europeană, pe marginea Acordului de Parteneriat și a viitoarelor Programe Operaționale. Strategia operațională și planul de acțiune climatic duc acest efort mai departe. Pe de o parte, avem banii europeni și naționali. Pe de alta, avem obligațiile sub noul Cadru 2030 privind Clima și Energia. Și mai avem, în acest an, obligația României de a-şi comunica propria contribuție națională la viitorul acord climatic global. Este acordul ce trebuie semnat la Paris de toate statele lumii, în decembrie, sub Convenția ONU privind schimbările climatice. În general, în România avem tendința de a ne concentra doar pe proiectele proprii, doar pe obiectivele proprii. Însă țintele UE sub Cadrul 2030 – 40% reducere de emisii, 27% creștere eficiență energetică, 30% pondere energii regenerabile în totalul consumului de energie ne obligă să acționăm concertat, în UE și în România. Aici pot ajuta strategia, dar și planul de acțiune. Știu că și strategia energetică este în pregătire, acum. Sperăm să existe o corelație adecvată între aceste două documente. Sunt obiective complexe, mai ales că presupun proiecție și viziune – un exercițiu mai puțin familiar pentru România. De aceea, aștept de la strategie și de la plan să devină instrumente utile și repere de lucru pentru prioritizarea investițiilor – știm că banii nu sunt niciodată de ajuns pentru toate nevoile. Aștept să sprijine celelalte ministere în a-şi pune într-un format funcțional propriile obiective care au relevanță climatică. Și sperăm ca aceste documente să ofere repere utile și autorităților locale, cele care cunosc situația „la firul ierbii” și care pot acționa direct pentru binele comunităților. Sperăm ca strategia operațională și planul de acțiune vor reuși să o facă. Și vor reuși să ne arate drumul corect și realist, către o Românie care se dezvoltă puternic, dar care își protejează mediul și cetățenii. Vă urez mult succes și rămân alături de dumneavoastră, împreună cu întreg guvernul României”.

INFORMAȚII DESPRE PROIECT

Proiectul OPERA-CLIMA: provocări climatice, bani buni și șansa de succes a României este finanțat în proporție de 85% din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Asistenți Tehnică 2007 – 2013. El a generat un set amplu de documente și evenimente de referință pentru dezvoltarea și consolidarea cadrului de acțiune climatică în Romania. Obiectivele Programului vizează:  Dezvoltarea și operaționalizarea strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea·economică bazată pe emisii reduse de carbon, precum și a elaborării planului național de acțiune în domeniul schimbărilor climatice;  Identificarea și integrarea acțiunilor legate de schimbările climatice, care vor fi prevăzute în·Programele Operaționale 2014-2020;  Sprijinirea pentru dezvoltarea unei capacități analitice și a unei baze de cunoștințe solide·pentru factorii decidenți relevanți pentru schimbările climatice; și  Sprijinirea instituțiilor guvernamentale pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea·acțiunilor privind schimbările climatice. Banca Mondială a implicat circa 40 de experți naționali și internaționali. Circa 20 de documente de analiză, evaluare, viziune, și peste 30 de evenimente au avut loc în cadrul proiectului, generând un networking și un sprijin consistent al experților și middle-managementului din alte ministere și instituții centrale, responsabile de sectoarele cu impact climatic (energie, ape, transporturi, agricultură și dezvoltare rurală, silvicultură etc.). În același timp, rezultatele proiectului pot fi de real interes pentru comunitățile și autoritățile locale, dar și pentru sectorul activ al societății civile din România.

 

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*