Despre nevoia de echilibru în legislaţia anti-poluare

Daciana Sârbu  Bruxelles/Strasbourg, Puncte de vedere 8 octombrie 2015

Poluarea aerului în Europa are efecte devastatoare asupra sănătaţii oamenilor, iar statisticile cu privire la numărul de morţi premature şi îmbolnaviri sunt cutremurătoare şi vorbesc de la sine. Costurile umane şi financiare asupra sistemelor sociale şi de sănătate sunt uriaşe. De aceea, angajamentul instituţiilor UE de a îmbunătăţi calitatea aerului şi de a crea un mediu mai sănătos este binevenit. Chiar în această săptămână, la Strasbourg, plenul Parlamentului European a dezbătut o propunere de limitare a emisiilor poluante provenite de la instalaţii medii de ardere, parte a pachetului privind calitatea aerului.

Am avut un interes special în privinţa acestei legislaţii, deoarece ea  se va aplica inclusiv asupra centralelor termice vechi – adică a CET-urilor din ţara noastră. Cred că, de aceasta dată, se încearcă stabilirea unor standarde prea stricte în condiţiile în care ţări precum România nu-şi pot adapta atât de repede infrastructura potrivit noilor reguli, iar cei care ar avea de suferit ar fi cetăţenii.

Ne dorim aer mai curat, pentru a ne proteja sanatatea. Dar în acelaşi timp avem obligatia să luăm în considerare întregul impact al acestor măsuri, nu doar din perspectiva calităţii aerului! Există ţari care îşi permit să ridice rapid standardele în materie de combatere a poluării, şi există state unde salturi prea bruste pot însemna poveri financiare în plus pe umerii populaţiei, pe care aceasta pur şi simplu nu şi le poate permite deocamdată. Nu trebuie să transformăm astfel de măsuri bine intenţionate în acţiuni care cresc decalajele dintre statele membre, ori dintre zonele sărace şi cele bogate din aceeaşi ţară.

În România, chiar dacă numărul debranşărilor este foarte mare şi multe locuinţe s-au orientat către soluţii autonome, milioane de oameni încă depind în timpul iernii de sistemele centralizate de încălzire. Creşterea costurilor cu încălzirea ar aduce presiuni suplimentare uriaşe pentru familiile care se luptă oricum cu facturile în timpul iernii.Temperaturile pot scădea, în unele zone de la noi, şi până la minus 30 de grade. Cu siguranţă această legislaţie ar avea condiţii de aplicare foarte diferite faţă de regiuni mediteraneene cu ierni blânde şi cu PIB mai mare decât al României!

Când creăm reguli, cea mai dificilă sarcină a noastră, ca europarlamentari, e să menţinem echilibrul. Uneori, diferenţele foarte mari dintre statele membre (în cazul de faţă, la nivel de climă, combustibili utilizaţi, infrastructură) ajung să fie trecute cu vederea în goana după standarde universale. În astfel de situaţii, riscăm să generăm politici incorecte şi să ne subminăm propriile obiective.

Deşi sunt o susţinătoare fermă a regulilor pentru reducerea poluării, de această dată consider că e important ca ele să se adapteze corect la realitate. De aceea am votat împotriva acestei propuneri în Comisia de Mediu, însa nu am putut împiedica adoptarea sa, consfinţită de către plen pe 7 octombrie.