Educaţia începe în familie !

Cunoaştem toţi, probabil, expresia „cei şapte ani de acasă”. La fel de probabil o zicem doar în anumite contexte, fără să ţinem seama de adevăratul său înţeles, unul care e mai profund decât ambalajul. Copilul devine reflexia părinţilor săi, iar comportamentul lui se mulează pe comportamentul lor, ca un cocă bine crescută dată prin esenţe. Părintele este centrul universului său, este model şi temelie, iar copilul creşte cu idei, păreri şi mod de viaţă influenţat decisiv de protectorii săi. De mici învăţăm cum trebuie să ne purtăm în societate, ce este bine, ce este rău, dar, mai mult decât atât, învăţăm să ne implicăm în activităţi ce ajută nu numai pe cei din jur, dar mai ales pe noi. Părintele care lasă sticlele şi pungile în iarbă şi pleacă are doi ochi mici în spatele său care a văzut, a simţit şi a realizat că aşa este corect să se întâmple, că aşa este bine. Pentru că părinţii noştri sunt oglinda noastră. Părintele care loveşte, scuipă, înjură şi se strâmbă lângă copilul său, va avea mereu doi ochi mici în spate care vor vedea, vor simţi şi vor înţelege că aşa trebuie să se întâmple, că aşa este bine. Iar copiii mai mereu ajung să preia din comportamentul despre care vorbeam mai devreme şi să se comporte, cum ? Exact la fel. Şi nu este vina nimănui, este o constatare, este un lucru care se întâmplă şi tot ce putem face este să fim grijulii, atenţi şi cumpătaţi în acţiunile noastre.

Pedagogia vorbeşte despre acest fenomen, însă mai atent putem observa lucrul acesta pe viu, în şcoli, în lumea lor. Holurile, portiţa de reculegere şi relaxare după o oră de muncă se transformă în ceea ce se vede, se simte şi se înţelege. Copiii care aleargă, împrăştie ambalajele care încotro nu sunt vinovaţi în totalitate, vina e un tot care nu-l priveşte decât într-o oarecare măsură. Prin activităţile de ecologizare şi programele prin care preşcolarii şi elevii sunt educaţi într-un anume sens, reprezintă o punte de înţelegere şi o valorificare a ceea ce este spus, dar neînţeles. Pentru că da, copilul este o floare ce se ghidează după soare, iar soarele trebuie să strălucească şi să fie acolo, pentru floare.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*