Codul Silvic a fost adoptat în forma iniţială

Parlamentul a votat noul Cod Silvic în forma susţinută de Guvern, iar amendamentele propuse de P.N.L. şi susţinute de preşedintele Klaus Iohannis au fost respinse. Opoziţia şi preşedintele doreau liber la defrişări în interesul investitorului austriac Schweighofer şi s-au opus limitării la 30% a achizitiei de masă lemnoasă. În Parlament au fost înregistrate 218 voturi pentru, 11 abţineri şi 95 de voturi împotrivă. Fostul ministru al Mediului, Doina Pană, unul dintre susţinătorii noului Cod Silvic, a venit la şedinţă îmbrăcată cu ie şi ilic tradiţional. „Ziua de astăzi a fost de interes naţional. Astăzi am dovedit că şi romanul e frate cu codrul”, a declarat Doina Pană. Trimisa P.N.L-ului în Parlament, Lucia Varga, mai bine spus reprezentanta  investitorului austriac Schweighofer, şi-a recunosut cu greu înfrângerea.

„Am un sentiment de regret că după 3 ani de dezbateri şi discuţii, nu am găsit puterea în Parlament să negociem Putere-Opozitie şi să aprobăm un Cod Silvic modern european”, a spus Varga. Nu a fost susţinută nici măcar de unguri, care aveau şi ei unele interese in zonă, astfel că deputatul UDMR Attila Korodi, fost ministru al Mediului, şi-a exprimat mulţumirea faţă de votul dat astăzi de Parlament.

„Şi ungurul e frate cu codrul”, a spus acesta la finalul discursului său, parafrazând-o pe Doina Pana.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu a explicat care este situaţia de drept şi de fapt cu art.20 din noul Cod Silvic, articol  invocat de preşedintele Klaus Iohannis şi de Opoziţie. Printr-un comunicat de presă ministrul Graţiela Gavrilescu spulberă toate speculaţiile şi scoate la lumină interesele ascunse care au stat la baza acestor presiuni publice.

„În urma unor afirmații făcute în spațiul public, referitoare la solicitarea eliminării Articolului 20 (alin. 1.1 și alin. 1.2) din proiectul de lege de modificare a Legii 46/2008 Cod Silvic, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor face următoarele precizări: România deține, în prezent, circa 700.000 ha de pădure care ar intra sub incidența articolului 20 (alin.1.1 și alin. 1.2) al noului Cod Silvic. Dintre acestea, aproximativ 420.000 ha sunt terenuri aflate în proprietatea micilor proprietari care nu au posibilitatea de a se asocia în suprafețe de cel puțin 100 ha, pentru a își elabora amenajament silvic, așa cum îi obligă legea în prezent. În baza actualului Cod Silvic, neputându-se exploata masa lemnoasă, aceste suprafețe sunt, practic, nepăzite și neadministrate. Din cauza lipsei contractelor de pază, aceste 420.000 ha sunt suprafețele cele mai expuse tăierilor ilegale. Prin prevederile articolului 20 din noul Cod Silvic, se instituie obligația ca deținătorii acestor terenuri să încheie contracte de administrare pe minim 10 ani cu un ocol silvic (de stat sau privat), care va asigura serviciile silvice (pază, igienizare etc.) pentru respectivul teren. Putem spune că, articolul 20 al noului Cod Silvic, este unul dintre principalele instrumente de combatere a tăierilor ilegale. Diferența până la 700.000 ha, este formată din suprafețe deținute de micii proprietari, dar care sunt administrate și pentru care există amenajament silvic. În România, în acest moment, micii proprietari de pădure sunt obligați să respecte regimul silvic, ceea ce presupune costuri foarte mari de asigurare a pazei și integrității pădurii, să asigure lucrările de regenerare ale acesteia, să realizeze lucrările de prevenire și combatere de boli și incendii și multe altele, prevăzute în articolul 17 din Codul Silvic aflat în Parlament. Deoarece, pentru suprafețele de pădure, nu există subvenții care să vină în sprijinul proprietarilor (așa cum se întâmplă în cazul terenurilor agricole), iar beneficiile economice ale pădurii se pot obține după 25-100 de ani în funcție de specie, micii proprietari au doar costuri de întreținere.Într-adevăr, acest articol permite exploatarea fără amenajament silvic a acestor terenuri, însă în limita a maxim 3m3 /an/ha, o cantitate mică din punct de vedere silvic (aproximativ jumătate din creșterea medie anuală de 5,6m3 /an/ha), care însă ajută foarte mult micii proprietari, asigurându-le lemnul de subzistență pentru încălzire. Orice tăiere mai mare de 3m3 /an/ha este strict interzisă, fără să existe amenajamentul silvic. Aceste suprafețe rămân parte a Fondului Forestier Național, iar proprietarii au posibilitatea de a solicita elaborarea de amenajamente silvice pentru ele, costurile fiind suportate de către stat. Toate aceste prevederi au fost solicitate de asociațiile din care fac parte peste 700.000 de mici proprietari de pădure. În plus, orice recoltare de masă lemnoasă, inclusiv cele care intră sub incidența articolului 20, se raportează în SUMAL, existând oricând posibilitatea controlului prin Radarul Pădurilor. Afirmația conform căreia micii proprietari care dețin amenajament silvic vor renunța la actul de reglementare după intrarea în vigoare a noului Cod Silvic nu se susține, deoarece limitarea exploatării la maxim 3m3 /an/ha nu le-ar aduce niciun avantaj de ordin economic. Totodată, menționăm că afirmația conform căreia ”ar exista peste 1,2 milioane ha de pădure deținute de micii proprietari”, vehiculată în spațiul public, nu se susține din datele deținute de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Îi invităm pe cei care vehiculează această cifră să prezinte și sursa de proveniență a datelor. Referitor la acest subiect, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, a declarat: ”Constat, cu profundă dezamăgire, felul în care anumiți politicieni lansează informații în spațiul public, menite să truncheze realitatea și să dezinformeze. Eu am convingerea că, săptămâna aceasta, Parlamentul va vota noul Cod Silvic, inclusiv cu votul unor colegi din PNL. Evident, vorbesc despre acei colegi de bună credință, care se gândesc la beneficiile românilor care i-au trimis în Parlament, și nu la interese economice. După ce actul normativ va fi promulgat de Președinte, vom avea în sfârșit un Cod Silvic care combate tăierile ilegale, elimină monopolul, oferă sprijin micilor proprietari de pădure și susține industria românească de profil.”